Eveniment

Creşterea economică ar fi fost de 3% în primul semestru dacă investiţiile măcar stagnau. “Investiţiile publice au scăzut probabil foarte mult şi în T2, iar economia privată merge destul de slab.”

Creşterea economică ar fi fost de 3% în primul...

Autor: Claudia Medrega

04.09.2013, 21:59 1004

Economia a crescut mai mult în primul semestru faţă de datele anunţate iniţial, cu 1,8% versus 1,7%, com­para­tiv cu aceeaşi perioadă din 2012, datorită contribuţiei exporturilor nete (+5,3%), în timp ce investiţiile şi consumul nu au dat semne de revenire, dezamăgind din nou.

Investiţiile atât ale statului, cât şi cele ale sectorului privat au înregistrat în prima jumătate a anului un declin de 4,4% comparativ cu acelaşi interval din 2012, având o contribuţie negativă de -1% la creşterea economică, pe partea de cerere. Iar consumul a staţionat la nivelul din S1 din 2012.

În ipoteza în care investiţiile ar fi stagnat la nivelul de anul trecut, creşterea economică ar fi fost de aproximativ 2,8% în primul semestru. Iar dacă s-ar fi înregistrat o creştere a investiţiilor cu 1% an la an în S1, creşterea PIB real ar fi fost de 3,1% în termeni anuali, după cum spun şi analiştii, ceea ce ar fi propulsat România în fruntea clasamentelor.

Guvernul a tot invocat lipsa spaţiului fiscal pentru investiţii mari şi a adus în discuţie ideea prioritizării proiectelor, însă progresele sunt nesemnificative dacă nu chiar nule. Volumul redus al investiţiilor reflectă atât gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene destinate investiţiilor planificate, din cauza blocării unor programe operaţionale, cât şi transformarea acestora într-un instrument de echilibrare a deficitului bugetar, investiţi­ile fiind mereu „sacrificate“ pentru atingerea ţintelor trimestriale şi anuale.

„Sunt două explicaţii pentru scăderea investi­ţiilor. Prima este legată de investiţiile publice care au scăzut probabil foarte mult şi în T2, după ce în T1 din 2013 şi în T4 din 2012 declinul a fost de aproximativ 30% (standarde ESA95), în termeni reali anuali conform datelor Eurostat. Este absolut clar că scăderea cheltuielilor de investiţii este un instrument de ajustare a deficitului bugetar, în con­diţiile în care veniturile bugetare sunt mult sub aşteptări. Aşa s-a făcut întotdeauna în România. Pe de altă parte, şi investiţiile private probabil au avut o evoluţie modestă în T2. Economia privată merge destul de slab, rezultatele companiilor sunt mo­deste, creditarea are o evoluţie slabă, veniturile disponibile au o evoluţie firavă (salariile în sectorul privat scad în termeni reali), iar încrederea popu­-­la­ţi­ei şi a companiilor este scăzută“, a comentat Io­nuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO