Profesii

Raport Alpha Bank: România are o intensitate a muncii cu 10% mai mică faţă de Polonia, cu 1,2% mai mică decât cea din Cehia, dar cu 4,4% mai mare decât cea a Ungariei. Intensitatea muncii este numărul mediu al orelor lucrate de o persoană ocupată

Ella Kállai, economist şef al Alpha Bank

Ella Kállai, economist şef al Alpha Bank

Autor: Ramona Cornea

31.10.2023, 11:13 211

România are o intensitate a muncii cu 10% mai mică faţă de Polonia, cu 1,2% mai mică decât cea din Cehia, dar cu 4,4% mai mare decât cea a Ungariei, arată un analiza Macroeconomia „en detail”, realizată de Alpha Bank. Intensitatea muncii reprezintă numărul mediu al orelor lucrate de o persoană ocupată. 

„În semestrul 1 din 2023, România se afla printre ţările UE cu a treia cea mai redusă rată de ocupare a populaţiei de 15 - 64 ani, 63%, după Italia şi Grecia şi cu a douăsprezecea cea mai mare intensitate a muncii măsurată ca număr mediu al orelor lucrate de o persoană ocupată, ce a corespuns cu 113 zile de câte 8 ore din cele 124 de zile lucrătoare ale semestrului. În raport cu regiunea, intensitatea muncii din România este mai redusă cu aproape 10% faţă de Polonia, care are cea mai mare intensitate a muncii din UE, şi cu 1,2% faţă de Cehia, dar mai mare cu 4,4% comparativ cu Ungaria”, scrie analiza semnată de Ella Kállai, economist şef al Alpha Bank. 

Dinamica intensităţii muncii nu s-a modificat în România, numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupat s-a păstrat, ceea ce indică faptul că numărul total al orelor lucrate şi numărul persoanelor ocupate a evoluat in tandem, după cum scrie analiza citată. 

„În Cehia şi Ungaria, intensitatea muncii a avut o tendinţă de creştere în perioada cu creştere economică alertă şi o tendinţă de scădere în perioada de contracţie economică. În Polonia şi Germania, scăderea intensităţii muncii a avut loc încă din perioada de avânt economic indicând că piaţa a anticipat scăderea ce a urmat.” 

În plus, datele din analiză arată că în România creşte mai degrabă numărul de persoane care lucrează, ci nu numărul mediu de ore lucrate de o persoană. 

„De ce în România, spre deosebire de celelalte ţări din regiune, ajustarea ocupării se face mai degrabă pe partea extensivă, a numărului de persoane ocupate, şi nu pe partea intensivă, a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată? Motivul principal este că piaţa muncii este mai relaxată decât în ţările din regiune şi astfel procesul de angajare/concediere este considerat mai puţin costisitor decât modificarea numărului de ore lucrate pe persoană ocupată, angajarea cu normă parţială şi/sau cu contract temporar fiind prea puţin utilizată. Se poate, de asemenea, ca piaţa muncii din România să perceapă cauzele încetinirii PIB ca fiind de durată şi din acest motiv o parte din populaţia ocupată ca fiind supradimensionată.”

 


 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO