Primul tronson al autostrăzii care va traversa ţara de la est la vest a fost finalizat pe ruta Bucureşti-Piteşti în 1972, iar până în prezent România a construit 530 de kilometri din cei 850 de kilometri ai şoselei de mare viteză care va lega Nădlac de Constanţa. Cu alte cuvinte, ritmul de construcţie în cei peste 40 de ani a fost de puţin sub 13 kilometri pe an, potrivit calculelor ZF. Abia peste 9-10 ani această autostradă de la est la vest va fi gata, potrivit datelor guvernului.
Autostrada de la Nădlac la ConstanÅ£a, care tranziÂtează Sibiu ÅŸi PiteÅŸti, este construită în proporÅ£ie de aproape două treimi în prezent, astfel că aproape 530 de kilometri din cei 850 de kilometri ai acestei ÅŸosele sunt deschiÅŸi circulaÅ£iei, deÅŸi au trecut 42 de ani de la deschiderea primului tronson. Costul total de construcÅ£ie al acestei autostrăzi este de circa 5,5 mld. euro, suma incluzând valoarea de execuÅ£ie a tronsoanelor de autostrăzi dar ÅŸi a centurilor principaÂlelor oraÅŸe tranzitate, potrivit calculelor ZF (calculul ia în considerare un cost de 1,7 mld. euro pentru autostrada Sibiu-PiteÅŸti, potrivit ultimelor declaraÅ£ii ale ministrului pentru proiecte de infraÂstructură Dan Åžova). Astfel, costul meÂdiu de construcÅ£ie a acestei autostrăzi se ridică la 6,5 miÂl. euro pe kilometru.
Istoria unei autostrăzi care să străbată Å£ara de la est la vest a început odată cu construcÅ£ia primului tronson de autostradă din România, BucureÅŸti-PiteÅŸti, care a fost finalizat în perioada comunistă, în 1972. Timp de aproape trei decenii, aceasta a fost de fapt singura autostradă a României. ÃŽn 1987, un tronson de 18 kilometri pe ruta FeteÅŸti-Cernavodă (de pe actuala Autostradă a Soarelui) a fost deschis circulaÅ£iei, însă ulterior autostrăzile au intrat într-un con de umbră în România. Abia în 2004 mai este deschis tronsonul BucureÅŸti-Fundulea-Drajna, iar în 2007 tronsonul Drajna-FeteÅŸti. Astfel, în total, în cei doi ani (2004, an în care România a aderat la NATO, ÅŸi 2007, an în care Å£ara a intrat în Uniunea EuroÂpeană), au fost finalizaÅ£i alÅ£i puÅ£in peste 130 km din Autostrada Soarelui.
„Petice“ de autostrăzi
Abia după 2007, an în care România a intrat în Uniunea Europeană şi în care nevoia unui coridor rutier de transport paneuropean a devenit din ce în ce mai stringentă, o autostradă de la vestul la estul ţării, pe ruta Nădlac-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, a început să prindă contur. De altfel, Uniunea Europeană a oferit şi finanţare pentru construirea tronsoanelor de pe acest coridor rutier, denumit până recent Coridorul IV paneuropean şi cunoscut în prezent sub numele de Axa Prioritară 7. În 2012 a fost finalizată şi Autostrada Soarelui, de circa 200 de kilometri, la 25 de ani de când a fost deschis circulaţiei primul tronson din această şosea. În ultimii ani, au fost finalizate mai multe tronsoane de autostradă, în special în partea de vest şi de centru a ţării, însă multe dintre ele au lungimi de câţiva zeci de kilometri şi uneori nu se continuă cu altă porţiuni de autostradă, astfel că şoferii se găsesc în situaţia în care intră de pe un drum naţional pe un tronson de autostradă de doar 20-30 de kilometri, după care iar sunt nevoiţi să intre pe drum naţional. Un exemplu este primul lot al autostrăzii Lugoj-Deva, care a fost finalizat la sfârşitul anului trecut.
Ungurii aproape au terminat autostrada de la vest la est
DeÅŸi Uniunea Europeană agreează ca prioritate pentru România conÂstrucÅ£ia unei autostrăzi de la est la vest prin Sibiu ÅŸi PiteÅŸti, guvernul a ieÅŸit la rampă anul trecut cu o altă variantă, ÅŸi anume construcÅ£ia unei astfel de ÅŸosele de mare viteză ce ar urma să traverseze Sibiul ÅŸi BraÅŸovul, în detrimentul unui traseu pe Sibiu-PiteÅŸti. O autostradă continuă între vestul ţării, la Nădlac, ÅŸi estul ţării, la ConstanÅ£a, care va trece prin Sibiu ÅŸi BraÅŸov, va fi gata în 2018, în timp ce una care să treacă prin Sibiu-PiteÅŸti ar urma să fie finaÂlizată în 2023, potrivit ultiÂmelor planuri ale guvernului.
ÃŽn timp ce România încă are multe petice de autoÂstrăzi între Nădlac ÅŸi ConstanÅ£a care nu vor fi gata mai devreme de 2-3 ani, Ungaria se pregăteÅŸte să finalizeze anul acesta o autostradă care să lege fără întreruperi frontiera ei de vest cu Austria de cea românească. ÃŽn prezent ungurii mai au de construit doar un tronson de 23 km între localitatea Mako ÅŸi graniÅ£a cu România. Autostrada între graniÅ£a austriacă ÅŸi cea românească a Ungariei va avea o lungime de 386 km, potrivit informaÅ£iilor transmise de comÂpania maghiară de dezvoltare a infraÂstructurii naÅ£ionale (Nemzeti InfraÂstruktura Fejleszto). „Potrivit înÅ£elegerii dintre părÅ£ile ungară ÅŸi română, guvernul de la BucureÅŸti va realiza construcÅ£ia porÅ£iunii de autostradă de la graniÅ£a dintre cele două ţări. S-a discutat de asemenea ca cele două tronsoane de autostrăzi (Mako-Nădlac, respectiv Nădlac-Arad – n.red.) să fie deschise simultan“, a declarat pentru ZF Daniel Loppert, PR Manager al Nemzeti InfraÂstruktura Fejleszto. Cei 39 de kilometri ai autostrăzii Nădlac-Arad, „poarta de intrare“ în România dinspre vestul EuÂroÂpei, vor fi gata la finalul anului acesÂtuia, potrivit declaraÅ£iilor lui Dan Åžova, ministrul marilor proiecte de infraÂstrucÂtură, realizate la finalul anului trecut.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF transmisă în urmă cu mai bine de o săptămână cu privire la stadiul în care se află autostrada Nădlac-Arad şi dacă termenul de finalizare pentru anul acesta se menţine.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels