Investiţiile pe bursa de valori reprezintă o bună alternativă pentru economisire, în contextul în care randamentele oferite de depozitele bancare sunt aproape de minime istorice, oscilând între între 1% şi 4%, în funcţie de perioadă şi de bancă, a explicat Günay Duagi, avocat în cadrul KPMG Legal, firma de avocatură asociată KPMG în România, în cadrul emisiunii ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.
„Şeful Bursei de Valori Bucureşti menţiona că investiţia la bursă este la fel de banală ca un depozit bancar, afirmaţie cu care sunt de acord. Numărul investitorilor activi la Bursa de Valori Bucureşti este de aproximativ 16.600, un număr foarte mic”, a observat Günay Duagi.
Randamentele investiţiilor la bursă diferă în funcţie de acţiunile şi produsele în care se investeşte şi de profilul fiecăruia de risc. „De exemplu, în 2017 cele mai importante acţiuni de la Bursă de Valori Bucureşti au avut un randament mediu de circa 40% iar cele mai performante un randament de circa 80% care sunt valori foarte mari după orice standard”, a explicat specialistul KPMG.
De asemenea, există posibilitatea unor investiţii directe într-un fond de investiţii cu diferite profile investiţionale mai riscante sau mai sigure. Pe de altă parte, depozitele bancare oferă randamente de până la maximum 3-4%. „În acelaşi timp, aceste randamente bursiere sunt mai bune şi decât cele oferite de investiţia în titluri de stat care oferă un randament de 5% pe an pentru o perioadă de 5 ani, în condiţiile în care în unele cazuri aceste titluri nici nu pot fi răscumpărate înainte de scadenţă”, explică avocatul.
Acţiunile oferă şi flexibilitatea de a fi vândute oricând pe bursă pentru marcarea profitului sau pur şi simplu atunci când este nevoie de bani.
Cum începem însă investiţiile pe bursă?
Günay Duagi a explicat că, pentru a începe investiţia la bursă, este suficientă vizita la un broker pentru semnarea unui contract şi deschiderea unui cont de tranzacţionare. De asemenea, cei mai mulţi brokeri oferă şi platforme online de unde investiţiile pot fi gestionate singur de acasă sau de pe telefon.
Informarea clienţilor în ce priveşte investiţiile lor au devenit şi mai uşoare datorită unei noi legi care îi obligă pe brokeri să îşi informeze clienţii cât mai clar, concis şi uşor de înţeles.
În ceea ce priveşte suma investită, nu exista un nivel minim prevăzut de lege. „Totuşi fiecare broker îţi impune o suma minimă (care porneşte de la 1000 lei) şi depinde şi de tipul de investiţie. Deci oricine poate începe să investească oricât de puţin la început pentru a înţelege cum funcţionează bursa pentru că apoi să hotărască dacă investeşte mai mult sau nu”, a explicat Duagi.
Riscurile legate de aceste investiţii ar putea proveni din falimentul emitentului sau din scăderea bruscă a preţului acţiunilor pe bursă, iar cauzele pot fi multiple şi nu ţin întotdeauna cont de activitatea comercială a emitentului respectiv, ci de riscul juridic, riscul de ţară şi de contextul internaţional. „Totuşi, în România ultimilor ani nu am auzit de un faliment al unui emitent important”, a mai spus specialistul KPMG.
Totodată, observă el, în România există Fondul de Compensare a Investitorilor care oferă despăgubiri atunci când un broker nu poate să-şi onoreze obligaţiile faţă de clienţii săi. „Dar atenţie, acest fond nu compensează pierderile suferite din reducerea preţului acţiunilor la bursă, ci numai cazurile destul de rare când brokerul întră în incapacitate de plata, de exemplu. Momentan, plafonul maxim de compensare este stabilit la 20.000 de euro per investitor”, a adăugat Günay Duagi.
El precizează şi că drepturile investitorilor sunt foarte bine protejate prin nouă legislaţie: „Legislaţia MiFID II adaugă şi mai multă protecţie investitorilor şi obligaţii de transparenţă sporite pentru brokeri privind riscurile şi costurile investiţiei pe bursă. În acest sens brokerii sunt obligaţi să facă o serie de evaluări ale clienţilor şi ale cunoştinţelor acestora precum şi de compatibilitate cu produsele oferite”.
