Decizia UE de a reduce cota de cofinanţarea obligatorie a priectelor dezvoltate cubani europeni, pentru România şi alte cinci ţări, dela 15% la 5% a fost primită cu răceală de presa din Polonia,singura stat din Uniune care a "ratat" recesiunea. Presa polonezăse întreabă: de ce risipitorii sunt "premiaţi", iar cei care aufost buni gospodari nu beneficiază de acelaşiregim?
Polonia, care la începutul anilor '90 a fostiertată de datorii de miliarde de dolari (nu afost şi cazul României pentru că Ceauşescu plătise datoriile ţării)s-a descurcat foarte bine în criză şi nu a avut nevoie de ajutorulUE, cum s-a întâmplat cu România, Ungaria sau Lituania, ca să nuvorbim decât de ţările din afara zonei euro.
Acestea sunt ajutate prin mecanismeleUE şi iată, încă o dată, ajutate prin reducereacontribuţiei lor obligatorie la finanţarea proiectelor puse lapunct cu bani comunitari.
Dragoş Pâslaru, manager general al firmei deconsultanţă GEA Strategy & Consulting,explică, făcând trimitere la pilda biblică a "Fiului risipitor":"Pentru cine a tăiat tatăl viţelul cel gras? Pentru cel care a statacasă şi a muncit ca un rob? Nu, ci pentru risipitor.Comisia Europeană vrea să arate că România şi alţii sunt<copilul iubit>. Pentru a nu se mai ajunge lasituaţii precum cea a Greciei când a fost nevoie de planuri desalvare se încearcă în acest fel. Este o mână întinsă. Polonia nuar trebui să fie supărată pentru că, dacă proiectele de coeziunevor avea succes, atunci este posibil ca sumele să fie suplimentate,lucru de care va beneficia şi Polonia. Dacă va fi un eşec, atuncisumele ar fi reduse lucru ce va afecta piPolonia."
Decizia ComisieiEuropenede a reducecofinanţarea obligatorie a României pentru proiecte UE de la 15% la5% va deveni efectivă din prima parte a anului viitor. Întârziereapoate fi folosită de administraţia de la Bucureşti pentru a sepregăti pentru că Bruxellesul va cere programe clare cărora să lefie aplicat noul procedeu întrucât nu sunt prevăzute suplimentăride sume din partea Comisiei, ci realocări de fonduri în cadrulcelor deja admise.
Primul pas pentru a intra sub incidenţaacestui regim special este să "aplici". Aplicând trebuie să"explici" de ce ai o problemă şi, implicit, să admiţi că aidificultăţi de finanţare.
"În esenţă România este ajutată. Dinnefericire această decizie nu rezolvă cu totul lucrurile deşi auexistat, în trecut, informaţii, neconfirmate oficial, că România aavut probleme cu cofinanţarea pe programele POSDRU pentru că nu maiavea bani în Trezorerie pentru cofinanţări", explică DragoşPâslaru.
Aşadar, pentru un volum de 30 mld. euro(pentru că planul se aplică atât fondurilor structurale câtşi cele destinate agriculturii) se pot desemna proiectecare să beneficieze de noile norme, ceea ce înseamnă că statul saucompaniile româneşti nu vor mai aduce de acasă 15% din valoareaunui proiect, ci doar 5%, restul de 95% fiind completat de UniuneaEuropeană.
Dragoş Pâslaru spune că România artrebuie să se axeze pe proiectele cu valoare mare sau arputea să procedeze cum a mai făcut pentru unele proiecte dinProgramul Operaţional Regional când a decis ca 100% din proiecte săfie cu finanţare europeană.
"Ar trebui să se axeze pe proiecte mari deinfrastructură pentru că problema cofinanţării nu vine din mediulprivat. Mai apoi, 75% din proiectele pe coeziune sunt publice.Blocajul nu este la privat".
Planul trebuie să aibă aprobareaParlamentului Europeanşi aConsiliului European (şefii de state şi de guverne din UE). Dacă înParlament nu vor fi probleme este posibil ca ele să fie ridicate înConsiliu din două motive. Primul este acela că sumele necheltuitese întorc la ţările membre; altfel spus, dacă România nucheltuieşte banii, ei se întorc, proporţional cu contribuţia, lacei care i-au dat şi aici unele ţări nu au decât să sebucure.
Cel de-al doilea este că unele ţări s-arputea considera nedreptăţite, cazul amintit al Poloniei. Însăproblema pare deja definitiv tranşată.
Pentru Vasile Puşcaş, fostul negociator - şefcu UE problema este acum la Bucureşti, cum a fost dintotdeauna, dealtfel: rigurozitate şi planuri exacte pentru că acestea vor fiurmărite cu stricteţe şi nu se va face rabat de lacalitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
