Scăderea dobânzilor, atât la euro, cât şi la lei, plus faptul că băncile stau pe un munte de bani şi vor să dea credite, îi lasă reci pe antreprenorii din Constanţa, atâta timp cât economia locală nu merge, investitorii străini sunt lăsaţi la uşă din cauza birocraţiei locale, iar taxele şi impozitele cresc, în loc ca statul să ofere facilităţi celor care investesc.
„Nu o ducem bine deloc. Ansamblul de legi ÅŸi autorităţi care ne patronează nu fac decât să omoare investitorii. Sigur că dobânÂzile bancare sunt mari pentru noi comparativ cu investitorii germani sau francezi. La noi doÂbânzile sunt 5-6-7%, iar ei au dobânzi cu 1,5-2%, plus că accesul pentru ei la credite este mai uÅŸor. Noi vrem un parteneriat cu băncile, nu să vină să ne dea o pungă de bani ÅŸi să aÅŸtepte să plătim 8%. Haide să fim parteneri ÅŸi la riscuri“, a menÅ£ionat Nicolae Bucovală, unul dintre antreprenorii din ConÂstanÅ£a, care deÅ£ine, printre altele, complexul hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord.
Sigur că dobânzile bancare sunt mari pentru noi. Dacă PIB-ul creÅŸte cu 1%, de unde putem noi să plătim 8% la credite, a comentat un alt antreprenor la o întâlnire între ZF, Volksbank ÅŸi comunitatea de busiÂness din ConstanÅ£a, în cadrul proiectului editorial România pe profit.
Deşi are un potenţail economic imens, Constanţa a rămas în urma marilor oraşe din Ardeal, atât ca business, cât şi ca salariu mediu, care sunt cu 10% mai mici decât media naţională. La o populaţie de 685.000 de locuitori, judeţul Constanţa are 180.000 de salariaţi (privat şi stat) şi un număr de 26.000 de firme, care aveau afaceri de 7,3 miliarde de euro la finalul lui 2012. Cel mai mare angajator din Constanţa este Direcţia Regională de Poştă.
Antreprenorii locali reclamă lipsa invesÂtitorilor străini ÅŸi mai ales interesul extrem de scăzut al autorităţilor locale, primarul Radu Mazăre fiind arătat cu degetul, de a aduce investitori. „La noi nu se înghesuie nimeni. De ce oare? Toate investiÅ£iile străine mari se opresc în Ardeal. Când la noi costurile sunt cu 10% mai mari decât în alte zone (gigaÂcaloria), de ce ar veni aici? ÃŽn afară de ÅŸantierele navale, turism ÅŸi agricultură, altceva nu avem. CredeÅ£i că nouă ne este bine?“, a menÅ£ionat Bucovală. „Eu am o investiÅ£ie de 15 milioane de euro, iar statul român ÅŸi cei care conduc oraÅŸele mai au puÅ£in ÅŸi mă dau afară. De frica DNA-ului nu mai facem nimic. Dacă te duci cu banii aceÅŸÂtia în Turcia, terenurile le iei în concesiune ÅŸi cinci ani de zile primeÅŸti toate facilităţile fiscale“. La bulgari energia scade cu 10%, la noi creÅŸte, au ajuns bulgarii să ne vândă nouă energie acum, a adăugat el. „Firmele româÂneÅŸti sunt cocoÅŸate de taxe ÅŸi impozite, cât credeÅ£i că or să mai reziste?“
Nicolae Bucovală (care deÅ£ine complexul hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord.) la întâlnirea dintre ZF, Volksbank ÅŸi comunitatea de busiÂness din ConstanÅ£a, în cadrul proiectului editorial „România pe profit“
Nicolae Bucovală la întâlnirea dintre ZF, Volksbank ÅŸi comunitatea de busiÂness din ConstanÅ£a, în cadrul proiectului editorial „România pe profit“
Cu Portul ConstanÅ£a suntem nicăieri, de-abia dacă funcÅ£ionează la 50% din capaciÂtate, a adăugat un alt antreprenor. ÃŽnainte aveam Robor ÅŸi o marjă de 8% ÅŸi treaba mergea, acum am Robor plus doi ÅŸi mă mai gândesc dacă iau credit sau nu, a menÅ£ionat el.
După cei ÅŸase ani de criză cruntă la care se adaugă un prezent destul de stresant ÅŸi un viitor economic destul de incert, antrepreÂnorii români sunt destul de reticenÅ£i în a mai lua credite, chiar dacă băncile sunt pline de lichidităţi, la costuri în scădere.
„Noi am venit aici să vă spunem că vrem să acordăm mai multă încredere antrepreÂnorilor români ÅŸi vrem să îmbunătăţim reÂlaÅ£iile cu clienÅ£ii“, a menÅ£ionat Bogdan NeacÂÅŸu, vicepreÅŸedintele pe corporate al Volksbank.
„Asistăm la o tendinţă de egaliÂzare a costurilor între un credit în lei ÅŸi unul în valută ÅŸi poate ar trebui să vă gândiÅ£i ÅŸi la lei“, a menÅ£ionat Romulus Andrei, directoÂrul pe finanţări structurate al băncii.
Antreprenorii reclamă faptul că nu dobânzile sunt problema, ci garanţiile, modul de evaluare a lor de către bănci şi faptul că bancherii nu cunosc businessul lor.
„Eu nu am văzut pe cineva de la risc să vină să vadă ce fac eu. Nu aveÅ£i oameni pregătiÅ£i în sistemul bancar“, a menÅ£ionat un antreprenor. „De când sunt pe corporate, primul lucru pe care îl fac acum, înainte să finanÅ£ez un proiect, este că mă duc să îl văd. Åži înainte am lucrat la risc“, a replicat vicepreÂÅŸedintele Volksbank. Noi încercăm să ne schimbăm ÅŸi ne uităm la contractele pe care le aveÅ£i, nu numai la garanÅ£ii, a adăugat el.
ÃŽn cât timp daÅ£i un răspuns pentru un credit, a întrebat un antreprenor? Din momentul depunerii documentaÅ£iei ÅŸi până la decizie durează 2-3 săptămâni, a menÂÅ£ioant Bogdan NeacÅŸu.
DeÅŸi fondurile europene reprezintă cea mai ieftină sursă de finanÅ£are, antreprenorii locali nu prea o accesează din cauza biroÂcraÅ£iei ÅŸi a timpului îndelungat de răspuns la proiecte. BirocraÅ£ia din România este mai rea decât cea de la Bruxelles, a menÅ£ionat un antreprenor.
Romulus Andrei de la Volksbank, care face parte dintr-un comitet de discuţie la nivelul ARB (Asociaţia Română a Băncilor) cu autorităţile pe tema fondurilor europene, spune că se încearcă reducerea birocraţiei astfel încât proiectele să fie mult mai repede aprobate, iar banii să intre mai repede.
„Să ştiţi că discutăm intens cu Ministerul Fondurilor Europene pe această temă“.
ÃŽn încercarea de a-ÅŸi face simÅ£ită preÂzenÅ£a ÅŸi pe zona de corporate, Volksbank a înfiinÅ£at zece centre zonale, prin care vrea să finanÅ£eze mai bine companiile româneÅŸti mici ÅŸi mijloci, un segment destul de afectat de criză.