Ritmul lent al creditării şi o mai mare orientare spre economisire au făcut ca românii să-şi menţină din decembrie anul trecut poziţia de creditor net în raport cu băncile, înregistrând la sfârşitul lunii iulie un avans de peste 1 mld. euro între depozitele acumulate şi datoriile către sistemul bancar.
Frenezia creditării din perioada 2007 - 2008 făcuse ca populaţia să devină debitor net în relaţia cu băncile, stocul depozitelor fiind egalat şi apoi depăşit în paşi repezi de volumul creditelor, până la un deficit record de 15,2 mld. lei (3,6 mld. euro) atins la începutul lui 2009, potrivit unui studiu publicat de firma de consultanţă A.T. Kearney.
Criza economică a aplatizat însă brusc dinamica creditării, astfel că treptat a fost posibilă reechilibrarea raportului dintre creditele şi depozitele persoanelor fizice. Acest proces s-a desfăşurat însă lent, din cauza unei capacităţi de economisire a românilor decât în alte ţări din regiune. De-abia din decembrie 2010 depozitele au început să se detaşeze vizibil ca volum în raport cu creditele, în condiţiile în care acestea din urmă ajunseseră la scădere şi în termeni nominali.
Poziţia populaţiei de creditor net recâştigată în ultimele luni se dovedeşte însă fragilă, mai ales în contextul în care noua ediţie a programului "Prima casă" a resuscitat dinamica împrumuturilor.
Încurajarea economisirii a fost susţinută în ultimul an de politica de dobânzi a băncilor. Confruntate la rândul lor cu dezechilibrul dintre credite şi depozite şi ameninţate de reducerea finanţărilor externe, băncile au oferit dobânzi generoase, iar cele aflate în poziţii mai delicate din punctul de vedere al accesului la lichidităţi au creat un adevărat război al preţurilor, menţinut prin promoţii succesive.
Totuşi, scăderea veniturilor persoanelor fizice, mai ales în sectorul bugetar, a afectat potenţialul de creştere al economisirii: în perioada iulie 2010-iulie 2011 soldul depozitelor a urcat cu numai 6,6%, până la 108 mld. lei (25,7 mld. euro) reuşind cu greu să depăşească inflaţia.
Potrivit datelor A.T. Kearney, creşterea în euro a fost de 8% în perioada mai 2009 - mai 2011, inferioară celei de 12% înregistrată în Bulgaria, respectiv celei de 16% din Polonia.
În schimb, românii au reuşit să economisească mai repede decât ungurii, însă nu au putut egala averea acestora: în mai 2011 românii aveau depozite de 25,6 mld. euro, în timp ce ungurii - mult mai puţin numeroşi - aveau în bănci 27,4 mld. euro.
Firesc, criza dură care macină Grecia de peste doi ani s-a reflectat şi în erodarea economiilor din bănci, acestea scăzând cu 9% în perioada 2009 - 2011, până la 160 mld. euro.
Chiar dacă au economii mai mari decât românii, polonezii şi ungurii au rămas debitori neţi în raport cu băncile, în Polonia deficitul dintre economii şi credite depăşind 15 mld. euro în condiţiile în care economia poloneză nu a cunoscut recesiunea în pofida crizei internaţionale.
Totuşi, recesiunea profundă care a lovit România a făcut ca populaţia să nu mai ia credite, dar nici să nu poată economisi prea mult. Calculele A.T. Kearney arată că în perioada mai 2010 - mai 2011 depozitele bancare ale persoanelor fizice au crescut cu numai 5,3 euro per capita pe lună, faţă de o creştere de 19 euro pe lună în perioada de boom economic de dinaintea crizei.
"Ţinând cont de acest nivel, aşteptările ca populaţia să înceapă să consume semnificativ mai mult în lunile următoare nu este realistă pentru că oamenii nu dispun de resurse suplimentare pentru a cheltui şi sunt prudenţi în a contracta credite", afirmă analiştii firmei de consultanţă.
În acest context, România are în continuare cea mai slabă poziţie din regiune la capitolul depozite per capita, cu numai 1.193 de euro pe locuitor în mai 2011, faţă de 1.905 euro per capita la bulgari, 2.907 euro la polonezi sau 14.117 euro la greci.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
