După ce banca centrală elveţiană a lăsat garda jos şi francul să se aprecieze, economia ţării a intrat în recesiune, devenind astfel cea mai recentă victimă a războiului monetar mondial.
Aprecierea francului a scumpit exporturile şi le-a făcut neatractive. Activitatea industriei a stagnat, iar preţurile au căzut.
Toate acestea au împins în al doilea trimestru economia Elveţiei în prima recesiune din ultimii şase ani, cel puţin aşa estimează analiştii. Însă Elveţia este o ţară bogată care are forţa de a-şi reveni rapid. Războiul valutar pune într-o situaţie mult mai dificilă economiile emergente, în special pe cele producătoare de materii prime, alintatele investitorilor cât timp Rezerva Federală americană pompa sute de miliarde de dolari pe pieţe.
Companiile locale din ţările emergente au acumulat încărcături grele de datorii denominate în dolari. Valoarea totală a obligaţiunilor care încă nu au ajuns la maturitate emise de aceste companii s-a dublat din 2008 până în prezent la 6.800 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Institutului Internaţional de Finanţe.
Ponderea datoriilor emise în dolari s-a majorat de la mai puţin de 15% în 2008 la peste 40% în primele cinci luni ale acestui an, scrie The Wall Street Journal. Aceste datorii devin mai dificil de plătit pe măsură ce dolarul se apreciază. Moneda americană s-a apreciat cu peste 7% în raport cu un coş valutar mai cuprinzător. Înainte ca problemele Chinei şi războiul preţului petrolului dintre SUA şi Arabia Saudită să înceapă să zăpăcească economiile emergente, analiştii se aşteptau chiar ca dolarul să ajungă până a sfârşitul anului la paritate cu euro.
Iar probleme Chinei par să se complice. Emmanuel Macron, ministrul francez al economiei, estimează că măcelul de pe burse a distrus echivalentul a o treime din PIB-ul ţării, scrie Le Monde. În aceste condiţii, spune el, se poate vorbi de un “crah” bursier, al cărei principală victimă este clasa de mijloc din China. “Chinezii din clasa de mijloc sunt cei care, slab informaţi, au investit cel mai mult şi s-au îndatorat”, a explicat ministrul unor jurnalişti. În aceste condiţii, economia reală va avea de suferit deoarece gospodăriile vor reduce cheltuielile. “Creşterea economiei chineze, care era mai degrabă de 0% decât de 7%, va fi zero” timp ce câteva luni, prezice Macron. Rezultatul: economia mondială care s-a bazat pe motorul American şi pe cel chinez, va trebui să-şi tragă suflul ceva timp.
„Defaulturile vor veni în două feluri: defaulturi pur şi simplu, cum sunt cele ale Greciei, Venezuelei, Ucrainei, statului Puerto Rico şi, poate, Malaieziei, sau sub forma devalorizării monedelor. Vine o furtună teribilă“.
Acestea sunt comentariile lui John Lekas, care gestionează fonduri de 1,4 miliarde de dolari la vehiculul american de investiţii Leader Capital. Acestea sunt şi temerile care-i bântuie pe investitori şi pe care marile bănci centrale ale lumii precum Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană trebuie să le calmeze în atmosfera actuală de volatilitate extremă de pe pieţe.
În SUA cresc presiunile ca Rezerva Federală să injecteze din nou lichiditate pe burse şi în economie printr-un Quantitative Easing 4. În zona euro, Banca Centrală Europeană a devenit mai agresivă în cumpărarea de obligaţiuni. În China, banca naţională tocmai a injectat 22 de miliarde de dolari în economie în încercarea disperată de a recâştiga încrederea investitorilor şi vor urma probabil înzecit mai mulţi bani.
