O băutură alcoolică bună, scumpă, poate fi cadoul perfect pentru o persoană specială sau pentru ocazii speciale. Poate avea şi semnificaţii deosebite. Preşedintele Franţei Emmanuel Macron ştia aceste lucruri când i-a oferit liderului Chinei Xi Jinping coniac franţuzesc când acesta şi-a început la Paris periplul diplomatic european.
Prin prima sa vizită în Europa din ultimii cinci ani, începută în weekend, Xi caută să reclădească relaţii internaţionale în vremuri cu tensiuni geopolitice şi comerciale în creştere. Pentru aceasta, el a ales Franţa, Serbia şi Ungaria. Macron, preşedintele Franţei, îşi construieşte o imagine de lider al Uniunii Europene, cu propriile viziuni pentru viitorul Uniunii, cu intenţia declarată de a face din ţara sa campionul energiei atomice din regiune, cu tendinţe de protecţionism economic îndreptate contra SUA şi Chinei şi, în ultimul timp, cu mesaje războinice împotriva Rusiei, atacatorul Ucrainei.
În Serbia, companiile chinezeşti investesc zeci de miliarde de dolari în industria mineritului, a energiei şi în infrastructură. Cel mai mare combinat metalurgic din ţară este deţinut de grupul chinezesc Zijin. Acesta exploatează şi mine de cupru şi aur în Serbia, care are potenţialul de a deveni şi producător european major de litiu. În Ungaria, zeci de companii chinezeşti, unele lideri mondiali, şi-au construit şi îşi construiesc uzine de maşini electrice, de baterii şi componente auto, ţinta lor fiind zona euro şi marii constructori de maşini din UE.
Serbia şi Ungaria vor fi în curând legate de o linie feroviară modernă, de mare viteză, parte a unei artere a proiectului chinezesc Belt and Road care va ajunge până în Grecia, unde compania chinezească COSCO deţine portul Pireu de la Marea Mediterană. Ajuns ieri în Serbia, Xi Jinping a spus că „nu trebuie să uităm că în urmă cu 25 de ani NATO a bombardat cu neruşinare ambasada Chinei din Iugoslavia. Poporul chinez preţuieşte pacea, dar nu va permite ca tragedii istorice să se întâmple din nou.“
În Ungaria, unde Xi este aşteptat să stea trei zile începând cu astăzi, oficialităţile locale au în plan semnarea a 16-18 acorduri cu China pentru extinderea iniţiativei Belt and Road, proiect de suflet al preşedintelui chinez. Dar, înainte de toate, Xi s-a dus la Paris, unde Macron i-a oferit coniac franţuzesc. Preşedintele Franţei a ales cu atenţie cadoul, după cum explică AP. Guvernul de la Beijing a lansat o investigaţie anti-dumping asupra coniacului european, ceea ce înseamnă mai ales băutură franţuzească. Pare un răspuns dat anchetelor cu care UE întâmpină importurile de maşini electrice şi aparate medicale chinezeşti, suspectate că ar încălca regulile concurenţei deoarece guvernul le-ar impulsiona prin subvenţii. Aceste dispute au fost subiect central în discuţiile de luni dintre Macron şi Xi.
O altă prioritate a fost războiul din Ucraina. Parisul vrea ca Beijingul să-şi folosească influenţa pe care o are asupra Rusiei pentru a convinge statul atacator să pună capăt războiului. Vizita lui Xi în Franţa a durat două zile. Diplomaţia chineză nu stabileşte nimic la întâmplare. Relaţiile economice dintre China şi Franţa au deja rădăcini adânci şi prosperă. Investiţiile directe franceze în China au crescut cu aproape 600% în primele două luni ale acestui an, potrivit presei de propagandă chinezeşti. Fiecare stat este partener principal de comerţ pentru celălalt. China este o piaţă imensă pentru coloşii industriali francezi. Renault produce acolo Dacia electrică.
EDF se poziţionează pentru a profita de tranziţia energetică chinezească. Franţa este cel mai mare exportator de produse agricole din UE în China. În schimb, investiţiile chinezeşti transformă nordul Franţei în „Valea Bateriilor“ a Europei. Periplul european prin trei ţări al lui Xi durează de pe 5 până pe 10 mai. Vizita liderului chinez în Serbia, de pe 7 până pe 8 mai, a coincis cu împlinirea a 20 de ani de la bombardarea cu bombe de mare precizie a ambasadei Chinei din Belgrad de către NATO.
Armata iugoslavă era atunci într-un război cu tentă de epurare etnică în Kosovo. În prezent, Serbia are sentimente ambivalente faţă de UE, guvernul sârb are grijă ca memoria bombardamentelor NATO să rămână vie, dar îmbrăţişează China. Iar China a ajuns cel mai mare investitor al Serbiei. Presa chinezească arată că în 2022 investiţiile chinezeşti de acolo ajunseseră deja egale cu cele ale tuturor statelor UE la un loc. Explozia s-a produs în ultimii ani.
Piatra de temelie a fost pusă în 2016, când o companie chineză a preluat combinatul siderurgic de la Smederevo după ce acesta a fost abandonat în mâinile guvernului sârb de către un investitor american. Investiţiile au continuat prin construirea unei fabrici de anvelope de către compania chinezească Linglong, un proiect record pentru Serbia atunci, şi prin preluarea combinatului minier şi metalurgic Bor de către Zijin Mining.
Între timp au fost deschise noi mine, iar companiile chinezeşti au început să se concentreze pe infrastructura de transport, pe sectorul energetic şi pe industria auto. Ultima ţară de pe lista de vizite a lui Xi este Ungaria. De acolo îi va fi mai uşor să plece. Ungaria deţine recordul regional la rute aeriene directe către China: din iulie vor fi 19.
Acestea vor ajuta turismul. Companiile chinezeşti au deja cale liberă spre Ungaria. În ultimii doi ani rar trece o lună fără ca guvernul maghiar să nu anunţe venirea vreunui investitor chinez sau extinderea vreunui proiect mai vechi. Presa maghiară speculează că Xi şi premierul Viktor Orban vor anunţa, cu ocazia întâlnirii lor, că gigantul chinezesc Great Wall Motor va construi o fabrică de maşini la Bicsérd.
Un alt colos chinezesc, BYD, îşi construieşte şi el o uzină în Ungaria. Cu ajutorul companiilor chineze, atrase de subvenţiile şi facilităţile oferite de guvernul Orban, Ungaria este pe cale să devină unul dintre cei mai mari producători de baterii electrice din lume. După vizitele europene, următorul efort diplomatic al lui Xi va fi întâlnirea, programată pentru 15-16 mai, cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin.
