Cu preţurile în creştere dramatică, Noemi Turi, în vârstă de 24 de ani, i-a cerut angajatorului său din Budapesta o cerere de majorare a salariului cu 16% peste ceea ce aceasta a considerat acceptabil cu doar câteva luni în urmă, scrie Reuters.
Mica afacere unde Turi, studentă, lucrează ca manager social media i-a acordat aproape în întregime suma solicitată.
„Am fost într-o poziţie bună de negociere, în condiţiile în care managementul ştie exact cât costă totul în aceste zile“.
Creşterile salariale de două cifre într-o perioadă cu inflaţie în accelerare devin rapid următoarea provocare de politică pentru băncile centrale din Ungaria şi Polonia, unde majorările masive de dobânzi de până acum nu au reuşit să stăvilească inflaţia.
În Ungaria, creşterea salariilor din sectorul privat a depăşit cu mult estimarea băncii centrale în primul trimestru, unii analişti pronosticând o creştere de 15% pentru acest an. Şi în Polonia creşterea salariilor din sectorul privat a depăşit estimările pieţei de la începutul anului.
O majorare a salariului minim, reducerile de taxe pentru cei care-şi încep carierele şi bonusurile salariale pentru sectorul public anunţate de premierul Viktor Orban înaintea alegerilor din aprilie au exacerbat problema inflaţiei în Ungaria.
Cu o majorare în doi paşi a salariului minim de aproape 15% plănuită pentru anul electoral 2023, Polonia pare să se îndrepte către aceeaşi situaţie, unii analişti spunând că o spirală salarii-preţuri este deja în desfăşurare în cea mai mare economie din regiune.
„Este greu de argumentat că o spirală salarii-preţuri nu a fost pusă deja în mişcare în Polonia şi credem că inflaţia va urca peste 15% în vară şi va fi în continuare alcătuită din două cifre cel puţin până în T2 din 2023“, arată Liam Peach de la Capital Economics.
Iar un viitor şoc la nivelul preţurilor alimentelor aşteptat în lunile următoare creşte riscul ca aşteptările ridicate privind inflaţia şi salariile să se menţină, forţând băncile centrale din estul Europei să majoreze dobânzile peste aşteptările pieţelor.
Şi salariile din zona euro cresc, însă unele majorări s-ar putea dovedi trecătoare pentru că angajatorii din bloc aleg să acorde bonusuri, mai degrabă decât majorări permanente.
Spre deosebire, în Ungaria aşteptările privind inflaţia se situează cu mult peste ţinta băncii centrale, în timp ce două treimi din companiile poloneze se aşteaptă ca creşterea viitoare a preţurilor să depăşească ritmul actual.
În Ungaria, slăbiciunea forintului alimentează de asemenea inflaţia. Iar majorările salariale reprezintă o ameninţare la adresa competitivităţii pe termen mai lung. În timp ce nivelurile salariale din Ungaria se situează în continuare sub cele din Europa de vest, un sondaj al Camerei Germane de Comerţ arată că majorările salariale stârnesc îngrijorare în rândul companiilor germane din Ungaria.
Sandor Baja, managing director la Randstad, arată că rata ridicată de rotaţie a personalului amplifică provocarea privind salariile în Ungaria, cu angajaţii obţinând un salariu substanţial mai mare când intră într-un job nou la o altă companie datorită penuriei de forţă de muncă.
