Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România,a obţinut o finanţare în valoare de 110 milioane de euro de laBanca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentruretehnologizarea centralei Stejaru Bicaz, una dintre cele maimari unităţi hidro din România, pusă în funcţiune în urmă cu maibine de 50 de ani.
"Modernizarea va asigura un nou ciclu de viaţă pentru întreagaunitate, de cel puţin 30 de ani, cu o creştere a eficienţei şi asiguranţei în operare", se arată în descrierea proiectului,disponibilă pe site-ul instituţiei financiare. Potrivitreprezentanţilor BERD, semnarea acestei finanţări va avea loc încursul zilei de azi.
Banii vor fi folosiţi pentru modernizarea celor 6 turbine alehidrocentralei care în total au 210 MW, aproape o treime dincapacitatea unui reactor nuclear al centralei de la Cernavodă.
"Costul total al proiectului este de 136,9 milioane de euro", semai arată pe site-ul BERD. Instituţia financiară va asigura uncredit de 110 milioane de euro, din care 70 de milioane de euroreprezintă banii daţi de BERD, restul venind de la alte două băncicomerciale.
Creditele, soluţia salvatoare
În contextul în care în ultimii 20 de ani în România au fostpuse în funcţiune foarte puţine unităţi noi de producere a energieielectrice, singurele excepţii fiind reactoarele 1 şi 2 alecentralei de la Cernavodă - a căror construcţie a fost demaratăîncă de pe vremea comunismului, atragerea de finanţări pentrumodernizarea vechilor unităţi este obligatorie pentru sistemulenergetic.
Strategia Energetică elaborată de Ministerul Economieipentru perioada 2011-2035 arată că circa 80% din termocentraleledin România au durata de viaţă depăşită, 31% din hidrocentraletrebuie înlocuite, 65% din reţelele de distribuţie a energiei suntîntr-un grad avansat de uzură, reţeaua de transport al gazelornaturale este "expirată" în proporţie de 60%.
"Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fostinstalate în perioada 1970 - 1980, în prezent depăşindu-şipractic durata de viaţă normată", se arată în Strategia Energeticăa României pentru perioada 2011-2035.
Tot acest document arată că nota de plată a 20 de ani de lipsăde investiţii se va ridica la circa 40 de miliarde de euro. Înacest context, atragerea de investitori privaţi şi creditele rămânprintre puţinele soluţii la îndemâna statului român în absenţa unorgreenfield-uri proprii pentru înnoirea parcului de producţie deenergie electrică.
O centrală de 50 de ani
Decizia construirii centralei de la Bicaz a fost luată odată cuaprobarea planului de electrificare a României pe o perioadă dezece ani, între 1951 şi 1961. La doar o lună după ce acest planeste asumat, se ia hotărârea politică de a construi centrala.
Prin şantierele Bistriţei aveau să treacă mii de oameni, de ladeţinuţi politici până la activişti politici.
Astfel, la cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea RăzboiMondial, România îşi asumă o investiţie uriaşă ale cărei baze eraucreionate încă din 1908, şi anume punerea în funcţiune a sistemuluienergetic Bicaz - Stejaru.
La momentul finalizării lucrării, barajul hidrocentralei, caremăsoară 127 de metri, era cel mai mare din România şi al patruleaca dimensiuni din Europa.
Oamenii care au muncit la construirea acestei unităţi şi caremai sunt în viaţă şi azi vorbesc despre hidrocentrala Bicaz -Stejaru ca despre o şcoală, după realizarea acestei lucrări fiinddate în funcţiune unităţi precum Argeş sau Porţile de Fier.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
