România ar trebui să-şi valorifice mai bine avantajele competitive date, pe de-o parte, de nivelul salariilor şi de gradul de pregătire al forţei de muncă şi, pe de alta, de poziţia geostrategică de punte între regiuni - aproape de Turcia, care are o creştere economică puternică, şi de Rusia, care de asemenea are potenţial să atingă rate înalte de creştere, afirmă Klaus Mangold, una dintre cele mai influente personalităţi care susţin interesele companiilor germane.
"În mod esenţial, un investitor nou are nevoie de un mediu economic stabil, de încredere în cadrul politic şi de oameni bine pregătiţi, iar România are atuurile sale şi cred că va fi interesantă pentru noi investiţii. Cu siguranţă este interesantă pentru investitorii germani pentru că toate companiile care au venit au avut foarte mare succes în această ţară."
Mangold afirmă că atât grupul Continental, cât şi producătorul de componente auto, industriale şi aerospaţiale Schaeffler sunt două exemple de companii germane angajate să continue să-şi crească businessul în România. "Majoritatea firmelor germane deja prezente au planuri de extindere. Cu siguranţă, Continental şi Schaeffler sunt foarte angajate. În general, companiile din automotive au avut o experienţă foarte bună în România."
Influentul lobbyist german a vizitat România şi înainte de 1990. "Am fost un martor al evoluţiilor din România atât în epoca veche, cât şi în cea nouă şi am urmărit transformările care au avut loc."
El este un obişnuit al partidelor de vânătoare organizate de omul de afaceri Ion Ţiriac. În timpul guvernului Năstase el s-a implicat în organizarea de contacte la nivel înalt cu cancelarul Gerhard Schroeder. În 2010 el a fost primit şi de prim-ministrul Emil Boc, pe vremea în care era preşedintele comitetului pentru relaţiile industriei germane cu Europa de Est - organizaţie care reprezintă interesele economice ale Germaniei în Rusia, Europa Centrală, Europa de Sud-Est, Caucaz şi Asia Centrală. De altfel, Mangold este una dintre personalităţile cu implicare în dezvoltarea axei economice Germania - Rusia.
El consideră că România se descurcă bine din punct de vedere economic în comparaţie cu alte ţări europene, reuşind să rămână pe creştere. "Prin raportare la situaţia altor state, România nu stă atât de rău şi are un grad de îndatorare rezonabil. Cu excepţia Poloniei, care a avut o performanţă excepţională, toate ţările din UE au traversat o criză profundă după 2008. România are anumite probleme, dar sunt sigur că vor fi depăşite."
Mangold nu se grăbeşte să invoce problemele legate de subdezvoltarea infrastructurii, în special a celei de transport, aşa cum fac de obicei reprezentanţii investitorilor străini, deşi grupul francez Renault a sugerat recent că ar putea părăsi România în favoarea Marocului inclusiv din această cauză, dar şi din considerente mai largi de competitivitate. "Renault îşi face propriile evaluări, însă cred că pentru noi, investitorii germani, o ţară ca România are o competitivitate foarte solidă."
Deşi s-a dovedit atractivă pentru o serie de companii germane din industrie, retail şi securitate, România nu a reuşit să suscite destul interes din partea băncilor germane. "La începutul anilor '90 băncile germane au fost foarte reticente în a intra în Europa Centrală şi de Est. Cred că a fost o greşeală şi ca atare astăzi sunt în urmă la nivelul regiunii, nefiind o chestiune legată direct de România. Astăzi băncile germane trebuie să-şi găsească o nouă poziţionare."
Într-un caz de corupţie există două părţi: una care ia, dar şi una care dă
Omul de afaceri spune că investitorii germani nu reclamă corupţia din România drept o problemă mai mare decât pe alte pieţe emergente.
"Corupţia nu este o problemă specifică României şi, mai mult decât atât, nu trebuie uitat că fenomenul corupţiei implică existenţa a două părţi: una care primeşte banii, dar şi alta care îi dă, iar din acest punct de vedere nu trebuie uitat faptul că firmele au propriul rol şi nu doar birocraţii sunt de vină."
Mangold, care a fost mulţi ani membru în boardul Daimler-Benz şi apoi al Daimler Chrysler, spune că regula pe care gigantul auto o aplică fără ezitare este concedierea oricărui angajat implicat într-un caz de corupţie.
De asemenea, el spune că firmele germane nu se plâng de probleme deosebite legate de sistemul fiscal din România.
Mangold este şi preşedintele consiliului de supraveghere al gigantului din turism TUI care în mod constant în ultimii ani a criticat serviciile de pe litoralul românesc şi promovarea slabă de pe piaţa externă, arătându-se reticent în a mai aduce turişti. El consideră că România nu poate concura cu Turcia sau Grecia din punctul de vederii al infrastructurii turistice de litoral şi ar trebui să-şi găsească o poziţionare proprie. "Turiştii străini vin în România în principal pentru peisaje, pentru natura bine conservată, pentru arta tradiţională şi vechile mănăstiri. Ar trebui conştientizat că nu poate deveni o piaţă-cheie pentru turismul de litoral, neavând o infrastructură comparabilă cu cea din Turcia sau Grecia, şi ar fi bine să-şi caute o poziţionare proprie inclusiv prin dezvoltarea facilităţilor pentru sporturile de iarnă."
Cât priveşte replicile schimbate vara trecută între Bucureşti şi Berlin în contextul crizei politice care a zdruncinat România, Mangold se abţine de la a comenta public poziţia severă a cancelarului Angela Merkel, însă spune că "întotdeauna este mai bine să ajuţi o ţară să-şi depăşească problemele decât să o critici".
El afirmă că ceea ce se aşteaptă din partea României este menţinerea unui cadru de corectitudine politică şi că trebuie ieşit cât mai repede din climatul de instabilitate. "Nu cred că trebuie să fim prea îngrijoraţi la acest capitol."
Într-o privatizare contează mai mult locurile de muncă şi aportul de tehnologie decât preţul
Privatizarea unei companii trebuie făcută în paşi rezonabili şi cu accent pe găsirea unui investitor cu planuri pe termen lung decât pe obţinerea unui preţ cât mai mare, afirmă Klaus Mangold.
"Un proces derulat în mare viteză poate avea mai degrabă consecinţe negative. Trebuie căutat un investitor care nu numai să fie dispus să plătească un preţ bun, dar să-şi ia şi un angajament pe termen lung şi să creeze locuri de muncă. Nu preţul trebuie să fie principalul obiectiv, ci dezvoltarea industrială a ţării", spune omul de afaceri german cu referire indirectă la procesul de privatizare a Oltchim încheiat cu un eşec. El subliniază că aportul de tehnologie, inovaţia şi locurile de muncă trebuie să fie principala miză a unei privatizări şi nu încasarea a 50-60 mil. euro la bugetul statului.
Mangold consideră că, pornind de la această optică, România ar trebui să se uite şi la potenţiali investitori din afara Europei. "Dacă există investitori din China, Rusia sau Coreea de Sud care sunt gata să vină cu tehnologie şi să producă în România diverse tipuri de maşini, sigur că sunt de luat în calcul."
Companiile europene susţin intrarea României în Schengen
Firmele din industria germană şi din cea europeană în ansamblu nu au acces direct la decidenţii care au un cuvânt de spus în extinderea spaţiului Schengen, însă nu există nicio îndoială că sunt interesate să vadă România cât mai repede membră a zonei fără frontiere vamale şi aduc în discuţie cu orice ocazie această problemă, spune Klaus Mangold.
La întâlnirea de ieri dintre delegaţia de oameni de afaceri germani şi premierul Victor Ponta au participat şi reprezentanţi ai concernului EADS care a avut o implicare puternică în programul de securizare a frontierelor.
Cu toate că România îndeplineşte criteriile tehnice de intrare în Schengen, opoziţia Olandei, dar şi rezervele Germaniei au blocat aderarea, în prezent fiind aşteptat raportul MCV din decembrie al Comisiei Europene.
După câţi bani s-au cheltuit cu criza din zona euro, merită un efort în plus pentru salvarea construcţiei
Statele zonei euro trebuie să apere în continuare moneda unică şi să se asigure că fac toate eforturile necesare, chiar dacă Grecia mai are nevoie de nişte miliarde, afirmă Mangold.
"După ce au fost mobilizaţi atât de mulţi bani, nu trebuie să ne reţinem de la a face un ultim pas necesar. Dacă accepţi ideea că un stat iese din zona euro, rişti să ajungi în situaţia să urmeze şi altele şi nu cred că destrămarea acestui spaţiu este în interesul Europei. Ne-ar costa încă şi mai mult."
Ieşirea Greciei din zona euro rămâne cel mai vehiculat scenariu cel puţin la nivelul analiştilor, orizontul de timp estimat fiind împins către anul viitor, însă mai recent au apărut şi idei precum o eventuală ieşire a Germaniei din clubul monedei unice.
Klaus Mangold, 69 de ani
1991 - 1994: chairman şi CEO al Quelle
1995 - 2003: membru al comitetului executiv al Daimler-Benz (DaimlerChrysler) responsabil cu divizia de servicii şi Europa Centrală şi de Est; fost preşedinte al boardului DaimlerChrysler Services.
Până în 2010 a fost preşedintele Comitetului industriei germane pentru relaţii economice cu Europa de Est.
Este membru în consiliile de supraveghere ale unor giganţi precum Continental, Metro, Alstom, TUI, Magna International.
Ocupă funcţia de vicepreşedinte al Rothschild Europe şi este preşedintele consiliului de supraveghere al Rothschild Frankfurt.
Este consul onorific al Federaţiei Ruse în landul Baden-Wurttemberg din 2005.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
