Aspectele politice
Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind implicareaRomâniei în sistemul american de abordare, adaptivă în etape, aapărării antirachetă în Europa, este în deplin acord cu ceea ce s-astabilit la nivelul NATO, fiind înscrisă, deocamdată, în registrulbilateral al cooperării cu Statele Unite. În perspectivă, proiectulbilateral cu SUA, aşa cum este conceput, va reprezenta ocontribuţie esenţială la programul NATO de apărare antirachetă.
De altfel, oficialii de la Bucureşti au anunţat în repetaterânduri că România va continua să sprijine eforturile vizânddezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă, care să sebazeze pe elementele principiale decise la Summit-ul de laBucureşti (aprilie 2008) şi reiterate la Strasbourg-Kehl (aprilie2009) şi Lisabona (noiembrie 2010), respectiv indivizibilitateasecurităţii Alianţei, solidaritatea colectivă şi acoperireaintegrală a teritoriului Aliat.
Poziţia oficială a României este aceea că noua abordare aStatelor Unite în domeniul apărării antirachetă, adaptivă în etape,scoate în evidenţă şi rolul esenţial al NATO în apărareaantirachetă a teritoriului aliat.
Această abordare va impulsiona preocupările NATO în domeniulapărării antirachetă, pe baza principiilor indivizibilităţiisecurităţii statelor aliate şi solidarităţii colective.
Ministerul de Externe consideră că, în perspectivă, proiectulbilateral cu SUA, aşa cum este conceput, va reprezenta ocontribuţie esenţială la programul NATO de apărare antirachetă.
Varianta iniţială a proiectului de apărare antirachetă,recomandată de secretarul Apărării, Robert Gates, fostuluipreşedinte George W. Bush la 27 decembrie 2006, avea în vederecrearea unui sistem antirachetă în Europa, care ar avea ca bazăînaintată un radar amplasat în Cehia şi zece interceptoare terestreîn Polonia.
Planul a fost schimbat la 17 septembrie 2009, preşedintele SUA aanunţat decizia de a dezvolta sistemul american de apărareantirachetă în Europa într-o abordare nouă, adaptivă în etape, caresă protejeze mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrelede operaţii, atât americane, cât şi ale aliaţilor, precum şiteritoriul SUA şi al aliaţilor lor.
Această abordare prezintă o serie de avantaje clare faţă deplanul administraţiei americane anterioare.
Principalul avantaj pentru România îl constituie faptul căacoperă integral teritoriul ţării şi, în final, al tuturor stateloraliate. Varianta iniţială a lui George W.Bush nu asigura protecţieantirachetă decât pentru o porţiune redusă de teritoriu, înnord-vestul României.
În al doilea rând, creşte capacitatea de a apăra Europa, încondiţiile în care ameninţările reprezentate de rachetele cu razăscurtă sau medie de acţiune sunt în creştere şi răspunde astfelameninţărilor actuale.
Este o abordare care permite încorporarea, rapidă şi mai uşoară,a noii tehnologii, lucru important în condiţiile în care StateleUnite alocă sume generoase dezvoltării tehnice în acest domeniu.Totodată, operaţionalizarea sistemului se va realiza cu şase sauşapte ani mai devreme decât potrivit planului precedent.
Un alt aspect important din punct de vedere politic este deciziaNATO adoptată la Summitul de la Lisabona din noiembrie 2010 princare s-a consfinţit dezvoltarea de sisteme de apărare antirachetăcu scopul protejării populaţiei din statele europene membre aleAlianţei, împotriva ameninţării balistice aflată în creştere.
NATO a decis extinderea actualelor capabilităţi antirachetă, iarstatele aliate au salutat la summitul din noiembrie EPAA,catalogând-o drept contribuţie naţională a SUA la apărareaantirachetă a NATO.
Un alt element politic important îl constituie acordul Rusieiexprimat la Consiliul NATO-Rusia desfăşurat în marja Summitului dela Lisabona de a explora împreună oportunităţile de cooperare îndomeniul antirachetă. Discuţii au loc atât cu NATO cât şibilateral, cu SUA, în vederea cooptării Rusiei în acestproiect.
Aspectele tehnice ale prezenŢei americane laDeveselu
Potrivit unor documente americane, referitoare la sistemul careva fi amplasat în judeţul Olt, SUA şi România au selectat împreunăîn cadrul negocierilor locaţia de la Deveselu, ca fiind potrivităpentru amplasarea sistemului de apărare antirachetă american careimplică interceptoare de tip SM-3, cunoscute şi sub numele de"Aegis Ashore System".
În această locaţie va fi amplasat un radar de ghidare ainterceptoarelor (radar deckhouse) şi module conţinândinterceptoare SM-3.
Sistemul Aegis nu influenţează oamenii care muncesc sau trăiescîn zonă, Statele Unite spunând că au făcut cu succes teste - AegisRadar Test - la Moorestown, New Jersey, timp de peste 30 de ani,iar efectele pentru populaţie sau mediu au fost inexistente.
Spaţiul ocupat de sistemul antirachetă va fi de aproximativ 175de hectare la baza de la Deveselu, urmând să fie de asemenea aduşiîn acea locaţie 200 de militari, dar şi civili angajaţi în sistemulguvernamental şi "support contractors".
Potrivit aceloraşi documente, potenţialele resturi rămase înurma unei interceptări nu constituie nici ele un pericol.
Interceptoarele SM-3 nu au încărcătură nucleară, ci lovesc ţintafolosind energie cinetică. "Riscul de a produce pagube sau victimeprin resturile rezultate în urma unei interceptări sunt mici şireprezintă o mică ameninţare la adresa populaţiei. Alternativa -respectiv a permite unei rachete să-şi atingă ţinta - ar aveaconsecinţe mult mai grave", se mai arată în documentele citate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
