În urmă cu 1 an şi jumătate, mai precis la 1 mai 2011, o veste scurtcircuita lumea. Teroristul numărul 1 al planetei, Osama bin Laden era lichidat în Pakistan. Cota de încredere în preşedintele Obama a urcat instantaneu cu aproape 10 procente.
Câteva luni mai târziu preşedintele Băsescu era primit la Casa Albă de Barack Obama, iar România şi SUA semnau, la nivelul miniştrilor de externe, documentele pentru parteneriatul strategic extins.
Relaţiile economice nu au urmat însă cursul relaţiilor politice, iar criza şi-a pus amprenta pe afaceri.
SUA nu au fost în 20 de ani un investitor major în România - locul 8 în topul investitorilor străini, capitalul social subscris de investitorii americani este de 1,4 mld. euro la investiţii străine de peste 50 mld. euro.
Totuşi ambasadorul american Mark Gitenstein spune, de câte ori are ocazia, că primele 100 de companii americane au mii de locuri de muncă - peste 15.000 la finalul lui 2010.
Indiferent de nivelul investiţiilor, companiile americane prezente aici sunt influente chiar şi la nivel politic, iar ambasada este foarte influentă şi de aceea a provocat mereu nemulţumiri în rândul unora dintre oamenii politici români - să nu uităm reproşurile USL la adresa ambasadorului conform cărora a jucat de partea lui Traian Băsescu la momentul suspendării acestuia din funcţie, cât şi după referendum.
Ce susţin că vor americanii de la mediul de afaceri românesc? "Predictibilitate", "tratament egal" şi, în ultima vreme, "stat de drept", "respectarea regulilor jocului".
Printre cele mai importante companii americane prezente în România, se numără Ford, Procter & Gamble, Emerson, Lufkin, Pepsico, Philip Morris, Cameron, Cargill, Delphi, Smithfield, Citibank, Coca-Cola, General Electric, IBM, Kodak, Microsoft, UPC.
După revoluţie România a avut relaţii destul de bune atât cu administraţia americană republicană, cât şi cu cea democrată.
Ford - investiţie la Craiova de 675 mil. euro.
Smithfield Foods - proprietarul Comtim cu afaceri în principal în Timişoara şi Arad şi-a revizuit planul de investiţii de 1,2 mld. dolari în România, dar a investit deja peste 600 mil. dolari în ferme, fabrici de nutreţuri şi abatoare.
Procter& Gamble - investiţie de peste 100 mil. dolari într-o fabrică de şampoane şi balsamuri la Urlaţi (lângă Ploieşti).
Emerson - investiţie de 125 mil. dolari în echipamente şi motoare industriale (la Cluj).
Lufkin - promite că va investi până la finele anului aproximativ 125 mil. dolari în unităţi de producţie de echipamente petroliere (Ploieşti).
Delphi - 100 mil. euro într-o unitate de producţie de pompe disel pentru industria auto (lângă Iaşi)
Cameron - 80 mil. dolari într-o uzină de utilaje pentru industria petrolieră (Ploieşti).
Momentele cheie ale relaţiilor România - SUA
După revoluţie, România a avut relaţii destul de bune atât cu administraţia americană republicană, cât şi cu cea de democrată. Doi preşedinţi americani au vizitat România, în diferite momente, iar preşedinţii noştri au fost primiţi la Casa Albă. Diferenţa este că administraţiile democrate sunt mai concentrate pe ce se întâmplă acasă, iar cele republicane dau importanţă semnificativă şi rolului SUA în lume, sunt mai "războinice".
Iată cele mai importante momente ale relaţiilor politice dintre România şi SUA
Iulie 1997 - Preşedintelui SUA, Bill Clinton vizitează Bucureştiul şi ţine un discurs în Piaţa Universităţii, alături de preşedintele Emil Constantinescu. Este o vizită de consolare pentru respingerea candidaturii României la NATO, dar mii de oameni îl aplaudă. Vizita are un impact: este lansat parteneriatul strategic bilateral.
Noiembrie 2001 - Premierului Adrian Năstase vizitează SUA şi este primit de preşedintele George W. Bush.
Noiembrie 2002 - Preşedintelui George W. Bush vine la Bucureşti, se întâlneşte cu preşedintele Ion Iliescu şi adresează României invitaţia de a adera la NATO. Apoi ţine un discurs în Piaţa Revoluţiei, pe o ploaie cumplită amestecată cu ninsoare. În ciuda vremii, mii de oameni aplaudă discursul care a făcut înconjorul lumii pentru că, spre finalul lui, pe cer a apărut curcubelul. Bush avea să-şi aducă apoi aminte acest moment în mai multe dintre discursurile sale.
Octombrie 2003 - Preşedintele Ion Iliescu merge în vizită oficială la Washington unde îl întălneşte pe preşedintele George W. Bush.
Iulie 2004 - Premierul Adrian Năstase se întâlneşte la Washington cu preşedintele George W. Bush şi cu înalţi oficiali americani. Se discută pentru prima dată public despre plasarea de baze americane în România.
Martie 2005 - Preşedintele Traian Băsescu, aflat în SUA, se întâlneşte cu George W. Bush. Prezenţa unei baze americane la Marea Neagră prinde contur.
Iulie 2006 - Traian Băsescu face o a dou avizită oficial ă în SUA şi în întâlneşte pe George W. Bush. România rămâne aliatul SUA în Irak şi Afganistan.
Aprilie 2008 - George W. Bush vine la summit-ul NATO de la Bucureşti şi se întâlneşte, la Neptun, cu preşedintele Traian Băsescu. Conferinţa de presă se ţine pe malul Mării Negre.
Octombrie 2009 - Vicepreşedintele american Joe Biden vine în România şi se întâlneşte cu preşedintele Traian Băsescu. Scutul american antirachetă în România nu mai este o ipoteză.
Septembrie 2011 - Preşedintele Traian Băsescu se întâlneşte cu preşedintele Barack Obama, la Casa Albă. În timpul vizitei sunt semnate documentele de instalare începând cu 2015 a scutului american antirachetă şi cele de extindere a parteneriatului strategic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
