Preşedintele rus Vladimir Putin a reuşit din neatenţie ceea ce aliaţii occidentali s-au străduit de multă vreme: să facă Germania să îşi asume rolul de putere globală majoră, cu o politică externă asertivă, susţinută de o armată puternică, în ciuda vinovăţiei sale din al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.
Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat duminică o creştere dramatică a cheltuielilor militare, având în vedere invazia Ucrainei de către Rusia, într-un discurs istoric care marchează o schimbare de paradigmă în politica externă şi de apărare a Germaniei.
Scholz a declarat că Germania va investi de acum încolo peste 2% din producţia economică în apărare, de la aproximativ 1,5% în prezent, după ani de rezistenţă la cererile aliaţilor NATO de a face acest lucru şi va înfiinţa un fond de 100 de miliarde de euro (112 miliarde de dolari) pentru a reechipa armata.
El a subliniat, de asemenea, planurile de reducere a dependenţei Germaniei faţă Rusia pentru jumătate din necesarul său de gaze, stimulând speranţa că Berlinul ar putea lua mai atent în considerare preocupările geo-strategice în toate relaţiile sale comerciale.
„Acest discurs istoric marchează o schimbare majoră în politica externă germană”, a declarat Thorsten Benner de la Institutul pentru Politici Publice Globale (GPPi). „Este un punct de plecare pentru o regândire fundamentală, ca parte a Strategiei de Securitate Naţională a Germaniei, care va trebui să includă şi provocările prezentate de China, văzute în tandem cu Rusia”.
Germania a fost criticată de decenii pentru că nu a jucat un rol pe scena mondială proporţional cu dimensiunea sa de cea mai mare economie a Europei şi pentru că a trecut cu vederea preocupările geo-strategice în căutarea oportunităţilor economice.
Această poziţie a fost supusă unei examinări intense de-a lungul crizei din Ucraina, ceea ce i-a determinat pe unii comentatori, în special pe cel mai mare aliat al securităţii, Statele Unite, să numească Germania veriga slabă a alianţei militare vestice NATO.
În mod succesiv, guvernele germane au susţinut construirea conductei baltice Nord Stream 2 pentru a pompa gaz din Rusia direct în Germania, în pofida temerilor aliaţilor occidentali că proiectul ar putea submina securitatea ţării de tranzit, Ucraina.
De asemenea, Berlinul a rezistat săptămâna trecută solicitărilor de a scoate Rusia din sistemul global de plăţi SWIFT, ca parte a unui pachet de sancţiuni occidentale.
Într-o schimbare de 180 de grade, Scholz a suspendat marţea trecută Nord Stream 2 şi sâmbătă a fost de acord să retragă Rusia din SWIFT, spunând că Germania îşi va acumula rezervele de cărbune şi gaz şi îşi va îndeplini rapid planurile de lungă durată de a construi terminale GNL.
Armata Germaniei a pledat de mult pentru noi investiţii în echipamente, iar şeful armatei şi-a exprimat frustrarea faţă de neglijarea de lungă durată a pregătirii militare pe LinkedIn, joi, la câteva ore după ce Rusia a invadat Ucraina.
Forţele germane au fost reduse drastic după sfârşitul Războiului Rece - numărul de tancuri de luptă a scăzut de la peste 3.500 în anii 1980 la 225 în 2015.
Noua coaliţie tripartită a Germaniei a promis, când a preluat mandatul în decembrie, să urmărească o politică externă mai fermă, reflectând asupra creşterii autoritarismului la nivel mondial şi a ameninţărilor reprezentate de rivali strategici precum China.
Totuşi, coaliţia nu s-a angajat să mărească cheltuielile pentru apărare pentru a susţine o politică externă mai fermă.
De asemenea, Germania a fost criticată în ultimele săptămâni pentru că a refuzat să livreze arme Ucrainei, dat fiind un tabu german privind exportul de arme în zonele de conflict.
Sâmbătă, Scholz a declarat că Germania va furniza Ucrainei 1.000 de arme antitanc şi 500 de rachete sol-aer Stinger din stocurile sale militare.
Duminică, liderul german a anunţat un nou fond de 100 de miliarde de euro - de două ori mai mare decât bugetul anual de apărare de anul trecut - pentru a-şi moderniza armata, inclusiv pentru a cumpăra drone armate şi noi avioane de luptă.
„Este clar că trebuie să investim mult mai mult în securitatea ţării noastre pentru a ne proteja libertatea şi democraţia”, a declarat el într-o sesiune de urgenţă a Camerei inferioare a Parlamentului Bundestag.
„Avem nevoie de avioane care zboară, de nave care navighează şi de soldaţi care sunt echipaţi optim pentru misiunile lor.”
Terry Anderson, care a servit ca ataşat al apărării SUA la Berlin din iunie 2015 până în iulie 2018, a spus că invazia rusă a fost în mod clar un „avertisment uriaş”.
