Noua Zeelandă găzduieşte până pe 23 octombrie Cupa Mondială la Rugby. Pe lângă spectacolul sportiv de excepţie, în care favoriţii nu sunt alţii decât neo-zeelandezii All Blacks şi australienii Wallabies, ediţia din 2011 a evenimentului reprezintă un indiciu valoros pentru înţelegerea dezvoltării sportului cu mingea ovală la nivel mondial, scrie Les Echos.
La 24 de ani de la primul spectacol, planeta rugby s-a schimbat profund. Acum, 20 de state se luptă pentru supremaţie, faţă de 16 la început. De asemenea, actuala ediţie este marcată de participarea în premieră a Rusiei, semn al mondializării rugby-ului.
Popularitatea acestui sport poate fi cântărită după numărul de bilete vândute la competiţiile finale - 600.000 în 1987 şi 2,2 milioane la ediţia Cupei Mondiale din Franţa din 2007 (recordul absolut). Organizatorii neo-zeelendezi mizează pe 1,35 milioane de intrări, care vor aduce venituri de 155 de milioane de euro, în pofida seismului care a zguduit ţara.
Televizarea Cupei Mondiale demonstrează, de asemenea, că rugby-ul a ieşit din bastioanele tradiţionale ale emisferei sudice şi Europei. Dacă prima ediţie a fost urmărită în 17 state, pragul de 200 a fost depăşit la mondialele franceze, unde a fost înregistrat recordul de audienţă de peste patru miliarde de telespectatori. Popularitatea Cupei Mondiale la Rugby se poate compara astfel cu cea a Jocurilor Olimpice de vară sau Cupei Mondiale de Fotbal.
Deţinătoarea drepturilor de acoperire prin mass-media a Cupei Mondiale, International Rugby Board (IRB), cu sediul la Dublin, şi-a văzut profitul obţinut din această competiţie crescând de 122 de ori în două decenii, de la un milion de lire în 1987 la 122,4 milioane de lire în 2007. Încurajată de câştiguri, organizaţia îşi intensifică eforturile de a dezvolta rugby-ul. În planul strategic pentru perioada 2010-2020 mizează pe creşterea numărului de membrii de la 118 în prezent (printre care Iranul din septembrie anul trecut) la 205 şi de la 3,5 milioane la şase milioane numărul sportivilor legitimaţi. IRB este decisă să investească 153 de milioane de lire în perioada 2009-2012 pentru a finanţa diverse iniţiative. Suma este cu 20% mai mare comparativ cu cea din planul anterior.
Organizarea Cupei Mondiale nu vine fără sacrificii
Noua Zeelandă, patria sportului cu mingea ovală, însă un stat cu dimensiuni reduse, nu va mai avea probabil resursele de a organiza o Cupă Mondială.
Napier, un orăşel cu 57.000 de locuitori, se pregăteşte să găzduiască pe 18 septembrie echipa Franţei şi pe cei 9.000 de fani care o însoţesc pentru meciul cu Canada.
"Vom crea un cartier francez cu un acordeonist şi gazde bilingve", spune Franki James, un pensionar care a trăit mult timp la Paris.
Pregătirile pentru competiţie se fac, însă, în condiţii dificile.
"De la cutremurul care a devastat Christchurch la criza economică, toate par că ne stau împotrivă. Însă vom depăşi provocările. Nu ne permitem să ratăm cel mai important eveniment, pe care ţara noastră nu l-a mai găzduit vreodată", afirmă Tom Johnson, oficial al federaţiei de rugby neo-zeelandeze.
Vânzările de bilete vor aduce probabil 268 de milioane de dolari neo-zeelandezi (155 milioane de euro), însă turneul ar putea atrage 700 de milioane de dolari neo-zeelandezi, ceea ce ar putea duce la o creştere de un punct a PIB-ului. Se pare însă că veniturile nu vor acoperi cheltuielile cerute de eveniment. Potrivit calculelor publicaţiei New Zealand Herald, aceste cheltuieli s-ar ridica la 1,2 miliarde de dolari, din care 550 de milioane doar pentru renovarea stadioanelor.
Mondialele nu vor fi rentabile, concluzionează Les Echos. Potrivit regulilor IRB, organizatorul nu poate păstra decât veniturile obţinute din vânzarea biletelor, ori stadioanele neo-zeelandeze sunt destul de mici. Celelalte surse de venit (sponsorizări, drepturi de televizare) revin organismului internaţional care reglementează rugby-ul.
"Nu cred că vom putea găzdui alte Mondiale. Pentru actuala ediţie trebuie să vărsăm la IRB 55 de milioane de lire. Anglia şi Japonia, care se vor ocupa de următoarele două mondiale, vor plăti 76 şi 96 de milioane de lire. Nu mai putem boxa la această categorie. Devine prea scump pentru noi", regretă directorul federaţiei neo-zeelandeze de rugby.
Rugby-ul are drum lung de parcurs pentru a ajunge din urmă fotbalul
Rugby
International Rugby Board a fost înfiinţată în 1896, are 118 membri şi 3,5 milioane de sportivi legitimaţi. Cea mai recentă Cupă Mondială a adus venituri de 322 milioane de dolari. Cel mai bine plătit jucător, James Hook, primeşte 860.000 de euro pe an.
Fotbal
FIFA a fost înfiinţată în 1904, are în componenţă 208 de asociaţii şi 38,3 milioane de practicanţi legitimaţi. Cea mai recentă Cupă Mondială a adus venituri de 3,65 miliarde de dolari. Cel mai bine plătit jucător este Samuel Eto'o, cu un salariu de 20 de milioane de euro pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
