Salonul de Carte de la Parisşi-a serbat, la sfârşitul lunii martie, 30 de ani de existenţă,intr-o ambianţă mai degrabă crispată şi apasată de tot soiul dedisensiuni jenante intre organizatori şi "greii lumii editoriale"franceze. Simplificând lucrurile, putem spune că pârdalnicarecesiune şi-a băgat coada şi aici.
Cifrele dintrecărţi
Această a treizecea ediţie i-aavut ca invitaţi de onoare pe scriitori (iar nu o anumită ţară saumai multe, aşa cum se proceda indeobşte), fapt pentru care a poftit3x30 de condeieri să se intâlnească cu publicul şi să fierăsfăţaţii evenimentului (30 de scriitori străini - din circa 25 deţări -, 30 francezi, plus incă 30 de tinere talente, alese pespânceană de către Centrul Naţional al Cărţii). "Un bun prilej,spun organizatorii, ca opiniile lor despre literatură să seintersecteze, ca universurile lor romaneşti şi conceptuale să seconfrunte. Dar şi o ocazie de face un bilanţ al vitalităţiiliterare din Franţa şi din străinătate." Totul - intr-un uriaşpavilion aniversar, de 1.000 de mp, dotat cu o scenă de 300 mp şicu o librărie plurilingvă in care erau prezentate lucrările celor90 de autori.
Cum toată lumea se plânge, dedoi ani incoace, de nefericita situare a Salonului la Porte deVersailles, in afara Parisului, s-a incercat (zadarnic) mutarea luiin locul de tradiţie care era Grand Palais - in buricul târgului,pe malul Senei, la ieşirea din Tuileries şi inceputul bulevarduluiChamps Elysees (e drept, cu dezavantajul că, aici, spaţiul deexpunere este cu 2/3 mai redus). Se pare insă că nici la anul (cândinvitaţii de onoare vor fi ţările nordice - Suedia, Finlanda,Norvedia, Danemarca şi Islanda) mutarea nu va putea fi făcută, deşifrecventarea salonului, in actuala lui amplasare, inregistreazăscăderi semnificative (8% faţă de anul trecut, adică 190.000 devizitatori, faţă de 204.000, potrivit lui Serge Eyrolles,preşedintele SNE - Sindicatul Naţional al Editorilor).
In ciuda numărului mai scăzut devizitatori, pe ansamblu, cozile la autografe au fost mai straşniceca niciodată. Mascotă a unui număr din ce in ce mai mare de târguride carte din lume (y compris Gaudeaumus), Salman Rushdie (foto 1),dar şi Paul Auster (foto 2, cu care cel dintâi a avut dezbaterepublică), au atras roiuri de curioşi. Nu a constituit o surprizăpentru nimeni faptul că laurii, in materie de public prezent lalansări, i-au luat autorii de benzi desenate şi, desigur,inconturnabila, omniprezenta Anna Gavaaaaaaaaalda, cea mai titratăautoare de bestseller-uri din spaţiul francez.
După mai multe contestări aleutilităţii Salonului, venite din partea editorilor cu greutate,care au cam chiulit de la intâlnirea de anul acesta, organizatorul(Reed Expositions France) a reacţionat dur, intr-o scrisoaredeschisă care vizează in mod direct Hachette Livre şi, in modspecial, un articol publicat pe 23 februarie, pe Hachette Myboox.Reed Expositions ii reproşează celui mai bogat dintre editoriifrancezi că vehiculează "contra-adevăruri", cum ar fi acela legatde preţul standurilor, care este de 213 euro/mp, in loc de 800 deeuro, aşa cum susţinea editorul.
Ce zic editorii la vreme decriză
Ca să nu ne rătăcim inconsideraţiuni fastidioase, iată-i pe pe cei implicaţi spunându-şidirect părerea. Opinii interesante, cu nuanţe polemice, careexplică atât poziţia faţă de actualul Salon, cât şi faţă deviitorul lui.
Olivier Bétourné, Preşedintedirector general Editura Seuil
"Anul acesta ne-am redus standulcu 30 la sută, din motive economice. Sentimentul meu profund estecă prezenţa editorilor in urbe prin intermediul unui salon esteesenţială. Trebuie deci să existe, la Paris, un moment importantdedicat cărţilor. Dar unde ? Salonul de carte de la Porte deVersailles nu mai este viabil pentru noi (nu amortizăm nici măcar10% din investiţii). Aşa că, bineinţeles, mă gândesc la GrandPalais, un loc care simbolizează in cel mai inalt grad o epocăprosperă. De ce să nu inmulţim locurile de manifestare (GrandPalais şi imprejurimile) astfel incât să fie poftite toatesectoarele procesului de editare?"
Léonello Brandolini şi NicoleLatt's, patronii editurilor Robert Laffont, Julliard şiNil
"Nu am ezitat nicio clipă inprivinţa prezenţei noaste la Porte bde Versailles, intr-atât ni separe de importantă existenţa unui salon al Cărţii. Formula de laPorte de Versailles şi-a cam trăit, insă, traiul. Aşa incât grupulnostru editorial a cerut organizatorilor să reflecteze la formulade organizare viitoare. Astăzi, publicul Salonului este mai degrabăinteresat de people, de vedete, iar literatura trece pe locul doi.Oamenii sunt mai degrabă atraşi de fenomenul expoziţional decât decărţi. Şi-atunci, de ce nu Grand Palais, cu standuri maimici?"
Jean-Marc Roberts,Preşedinte director general al Editurii Stock (grupulHachette)
"Am fost mereu defavorabilacestui salon. Adevăratul public indrăgostit de cărţi nu dăpe-aici. Se duce in librărie, şi cu asta-basta. La Porte deVersailles, vizitatorii se duc ca să intâlnească vedete deteleviziune, people. Ei sunt cei care dau cele mai multewautografe, cu câteva excepţii notabile cum ar fi Anna Gavalda,Philippe Claudel sau Jean-Louis Fournier. Prefer saloanele dinprovincie, care sunt mai bine organizate. Nu e o dramă să pierzibani, câtă vreme asta duce la ceva important - plăcereaintâlnirilor, contactul cu adevăraţii autori. Şi-atunci, GrandPalais? Nu, nu cred. Trebuie inventat altceva. Poate un salon lafiecare doi ani…"
Trăgând o linie, mă gândesc,stârnit de cârtitorii editori francezi, la cât de bine ii şedeaSalonului de carte Bucureşti in clădirea TeatruluiNaţional…
Un tip de ministru alculturii care ar trebui importat de urgenţă
Când Salonul stătea să seinchidă, Frédéric Mitterrand a lansat "A vous de lire !", fost"Lire en fête", un program ale cărui festivităţi se vor desfăşurain intreaga Franţă, intre 27 şi 30 mai. Ca să pună capăt "eroziuniilente a fenomenului lecturii şi a declinului său ca practicăculturală", ministrul culturii a prezentat 14 propuneri menite săredea francezilor pofta de citit şi s-a angajat să aloce acestuiscop circa 100 de milioane de euro anual. Intr-o societate in carelectura nu se petrece doar pe suportul de hârtie, ansamblulbibliotecilor şi mediatecilor comunelor având mai mult de 20.0000de locuitori vor trece până in 2015 in epoca digitală, cu acces lainternet şi cu propriul site web. In provincie şi in zonele rurale,contractul "Territoires-lecture", care se inscrie in direcţiacultura pentru toţi, va permite accesul la lectură incă de la ceamai fragedă vârstă.
Şi, in sfârşit, partea cea maitandră a programului: Mitterrand a propus revenirea la o tradiţiefranceză delicioasă, şi anume oferirea unei antologii de poezietuturor cuplurilor de tineri căsătoriţi, precum şi o cartenou-născuţilor. Sigur că nu se face primăvară cu un volum, darvaloarea simbolică a gestului mi se pare că atârnă cât un camion decărţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
