La 17 ani de la înfiinţarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) toate speranţele noii conduceri a BVB, ale brokerilor şi investitorilor se îndreaptă către ofertele de acţiuni ale statului, care sunt privite ca soluţia miraculoasă pentru dezvoltarea pieţei locale de capital.
În schimb, companiile private continuă să evite bursa, iar antreprenorii locali care au înţeles şi au folosit până acum acest mecanism de finanţare pot fi număraţi pe degete. În ultimii patru ani, nicio companie privată nu a mai venit pe bursă. "Ne lipseşte o poveste de succes, dar cred că în doi ani vor avea şi o poveste de succes care să stârnească interesul companiilor private pentru listare", spun noii conducători ai BVB, care şi-au stabilit ca prioritate susţinerea ofertelor statului. Implicarea lor în oferta Transelectrica, prin participarea la road-show-urile de prezentare şi promovarea ofertei pe pagina de internet a BVB, arată o schimbare în atitudinea bursei faţă de anul trecut, la eşecul ofertei Petrom.
Statul a reuşit să vândă pe bursă 15% din acţiunile Transelectrica printr-o ofertă publică secundară în urma căreia a încasat 37,7 mil. euro. Cererea de acţiuni a fost cu 59% mai mare decât oferta, iar tranşa micilor investitori a fost suprasubscrisă de 2,8 ori.
Totuşi, investitorii instituţionali, cărora le-a fost alocată o tranşă de 90% din ofertă, nu au supralicitat prea mult, astfel că preţul final al ofertei a fost cu circa 7% sub preţul de pe bursă. Iar numărul de investitori care au primit acţiuni la finalul ofertei, de circa 500, este departe de cei 4.000 de investitori care cumpărau acţiuni în iunie 2006, în oferta publică iniţială (IPO) a Transelectrica, sau de cei peste 10.000 de investitori care au subscris în decembrie 2007 în IPO-ul Transgaz.
Desigur, şi condiţiile de piaţă sunt diferite. În 2006 piaţa era la mijlocul unui trend de creştere, iar în 2007 acţiunile locale erau la maxime istorice şi numărul de investitori activi se apropia de 20.000. Acum, piaţa abia îşi revine după şocul de la mijlocul anului trecut, când problemele Greciei, Italiei şi ale altor state îndatorate din Europa au adus din nou căderi pe pieţe şi au contribuit la eşecul ofertei Petrom. Scăderile de anul trecut au venit într-un moment în care bursa de la Bucureşti abia revenise pe radarele investitorilor internaţionali odată cu listarea Fondului Proprietatea.
Tocmai de aceea, era foarte important ca oferta Transelectrica să se finalizeze cu bine, deoarece un nou eşec ar fi generat neîncredere în Guvern şi în piaţă privind viitoarele tranzacţii.
"Este clar că apetitul investitorilor internaţionali va creşte, vor fi interesaţi şi de Transgaz şi Romgaz. Pofta vine mâncând. Dacă vom repeta aceeaşi reţetă ca la Transelectrica, nu văd vreun motiv ca viitoarele oferte publice să nu aibă succes", spune Lucian Anghel, preşedintele BVB.
Misiunea intermediarilor viitoarelor oferte ale statului nu este deloc simplă. Pachetul de 15% din Transgaz, care este următorul în program, valorează pe bursă aproape 100 mil. euro, adică de 2,5 ori mai mult decât cel vândut la Transelectrica, iar oferta publică iniţială pentru 15% din Romgaz s-ar putea ridica la 300 sau chiar 400 mil. euro, adică de 10 ori mai mult, astfel că va fi necesară o participare mult mai mare a fondurilor de investiţii străine, dar şi a investitorilor locali.
"Interesul investitorilor mici ne-a depăşit aşteptările şi ne bucurăm că aceştia sunt mai activi şi interesaţi de companii româneşti cu potenţial de dezvoltare. Încrederea lor în potenţialul economiei locale este un reper important pentru viitor", a declarat Dan Weiler, director executiv pe Corporate Finance & Investment Banking la BCR, care a condus consorţiul de intermediere a ofertei Transelectrica. Din consorţiu au mai făcut parte firmele de brokeraj Intercapital Invest şi Swiss Capital.
Dacă Romgaz şi Hidroelectrica vor fi listate în următorul an, asta ar putea aduce un plus de circa 5 mld. euro la capitalizarea bursei locale, care este în prezent de circa 15,8 mld. euro (fără Erste).
Dacă programul de listări al statului, odată pus pe şine, merge înainte, marea provocare pentru noua conducere a BVB va fi să atragă companii din sectorul privat. Unii antreprenori locali, precum Radu Georgescu, au reclamat faptul că nu au fost contactaţi de conducerea BVB pentru a fi întrebaţi dacă vor să se listeze. În comparaţie, bursa poloneză se promovează mult mai agresiv şi încearcă să atragă emitenţi de peste tot din regiune, inclusiv companii româneşti. Noul consiliu de administraţie al BVB are un program pentru contactarea de companii private în vederea atragerii lor pe bursă, iar misiunea îi va reveni în principal viitorului director general.
Ţinta este ca Bursa de Valori să devină lider pentru Europa de Sud-Est şi un hub financiar pentru pieţele din regiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
