Dispunând de lichidităţi din plin şi cu o valoare de piaţă de 15 miliarde de dolari în 2017, Atos părea să lanseze oferte de achiziţie pentru orice. Printr-o serie de achiziţii majore, compania franceză părea pe cale să devină un rar campion tech european, scrie Bloomberg.
Actualul comisar european Thierry Breton, care conducea Atos la acea vreme, se lăuda cu bilanţul solid şi cu modul în care a reuşit să încheie toate fuziunile şi achiziţiile respective fără a acumula datorii.
Apoi, tot ce putea merge prost a mers. Breton a intrat în politică, investitorii au început să pună sub semnul întrebării setea neostoită de achiziţii a Atos, iar auditorii au descoperit erori în contabilitatea companiilor americane achiziţionate.
Schimbarea frecventă a directorilor executivi a evidenţiat situaţia precară a grupului. Acum, Atos, compania care furnizează servicii de securitate cibernetică pentru Jocurile Olimpice şi supercomputere pentru arsenalul nuclear al Franţei, are datorii de aproape 5 miliarde de euro. Din cauza acestei crize a datoriilor, compania a fost forţată să acorde guvernului francez o acţiune de aur cu drept de vot decisiv pentru cele mai strategice active ale sale în schimbul unei finanţări.
Înţelegerea este o pată neagră pentru preşedintele francez Emmanuel Macron care ar vrea ca Parisul să fie perceput la nivel internaţional drept Silicon Valley al Europei. Guvernul a fost obligat să intervină din motive de siguranţă naţională, având în vedere rolul-cheie al companiei ca furnizor de servicii IT pentru sectoarele nuclear şi al apărării din Franţa, cât şi pentru Jocurile Olimpice din Paris din această vară.
Atos are acum o valoare de 226 milioane de euro, în scădere cu aproximativ 98% de la vârful din 2017. Acţiunile i-au scăzut după ce a avertizat că are nevoie să-şi înjumătăţească datoriile şi a declarat că un acord de evitare a falimentului va genera o „diluare semnificativă“ a participaţiilor acţionarilor.
Acţiunea de aur a guvernului a venit cu un preţ de doar 50 milioane de euro, în timp ce Atos a mai reuşit să strângă finanţare de 400 milioane de euro de la un grup de bănci şi deţinători de acţiuni.
Atos a întâmpinat o serie de probleme spectaculoase şi adesea bizare, determinându-i pe unii insideri şi observatori să sugereze o campanie de destabilizare şi făcând compania o ţintă a short-sellerilor.
Criticii spun că creşterea rapidă a companiei prin achiziţii a lăsat-o pe aceasta cu un amalgam de companii separate care nu au reuşit să se adapteze la schimbările din industria IT.
În Ungaria, compania tech 4iG s-a extins de asemenea pe baza unor achiziţii numeroase susţinute de stat. 4iG, o companie de suflet a premierului maghiar Viktor Orban, s-a transfromat prin achiziţii în Ungaria şi străinătate finanţate cu ajutorul statului şi prin contracte cu statul dintr-o firmă obscureă într-un colos cu operaţiuni strategice în industria telecom, a sateliţilor şi de apărare.
Şi Polonia are un campion tech, Asseco, care s-a extins prin achiziţii şi are contracte cu statul.
Din Germania, campionul tech SAP are probleme cu legea, fiind nevoit să plătească la începutul acestui an 220 milioane $ pentru a scăpa de acuzaţii de corupţie, potrivit BBC.
