Premierul Victor Ponta i-a atenţionat pe miniştrii din cabinetul său să prezinte public un audit prin care să demonstreze fraudele guvernării anterioare. Deşi se află la guvernare de două luni, încă niciun ministru din noul cabinet nu a ieşit la rampă cu dovezi privind fraudarea bunului public în perioada guvernării PDL. Care sunt principalele probleme care ar trebui să se afle pe masa miniştrilor şi în ce chestiuni ar trebui să se facă lumină cu privire la cheltuirea banilor?
De ce România are atât de puţini kilometri de autostrăzi deşi Ministerul Transporturilor are pe mână anual 3 miliarde de euro, de ce se cheltuiesc zeci de milioane de euro pe bazine de înot care nu mai sunt finalizate, ce s-a întâmplat cu Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)? Acestea sunt principalele probleme la care guvernul Ponta trebuie să găsească răspunsuri. Premierul Victor Ponta i-a avertizat ieri pe miniştrii din guvernul său că vor fi demişi în cazul în care nu vor prezenta public rezultatele auditelor realizate la nivel de fiecare minister, prin care să arate neregulile guvernărilor anterioare.
"Vă rog pe toţi miniştrii să începeţi să prezentaţi rezultatele auditului realizat în cadrul ministerelor, altfel o să fim acuzaţi că acoperim fapte ilegale, fraude, nereguli desfăşurate în ministerele pe care acum le conduceţi. Niciun ministru nu poate să rămână în continuare ministru dacă nu pune la dispoziţia organelor abilitate ale statului şi dispoziţia media lucrurile concrete pe care le-a găsit în minister", le-a transmis Ponta ieri miniştrilor în şedinţa de guvern, potrivit Mediafax. Premierul a mai anunţat la începutul lunii mai, când a preluat guvernarea, că toate instituţiile publice trebuie să realizeze un audit în 30 de zile, prin care să constate dacă există grave încălcări ale legii, însă nici după două luni rezultatele nu au fost anunţate.
"Consider că vor face acest audit, pentru că au primit reproşuri, mai ales de la jurnalişti, că nu l-au realizat. Probabil acum caută soluţii pentru demonstrarea fraudelor. Dacă au venit la putere (cei de la USL - n.red.) acuzând fosta guvernare de corupţie, de atragere redusă a fondurilor europene, trebuie să şi demonstreze aceste lucruri", spune analistul politic Stelian Tănase. El adaugă că guvernul lui Ponta nu trebuie să argumenteze că "greaua moştenire" a cabinetelor anterioare nu îi permite să realizeze schimbările dorite în România. "Deocamdată sunt incapabili să demonstreze (fraudele din guvernările anterioare - n.red.), dar ce e drept nu-i nici uşor şi necesită timp", mai spune Stelian Tănase, adăugând că guvernul Ponta trebuie să termine până în toamnă aceste audituri.
Printre principalele ministere pentru care un astfel de audit este necesar sunt cele care au avut pe mână an de an bugete de miliarde de euro, dar în cazul cărora rezultatele se lasă în continuare aşteptate. Ministerul Transporturilor este unul dintre aceste ministere: cu un buget anual de circa 3 miliarde de euro în fiecare an şi în condiţiile în care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România beneficiază de aproape două treimi din aceşti bani, numărul de kilometri de autostrăzi este în continuare redus, plasând România la coada clasamentului european în această privinţă. Un alt minister unde cheltuirea banilor rămâne sub semnul întrebării este cel al Dezvoltării Regionale, cu un buget de circa 3,4 miliarde de lei (770 de milioane de euro), care are pe mână situaţia locuinţelor sociale pentru tineri, dar şi promovarea şi dezvoltarea turistică a României.
Un proiect al acestui minister din perioada guvernării anterioare este cel prin care urma să se reabiliteze 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local. Acest program a fost anulat însă în urmă cu o lună, pe motiv că ar fi o "situaţie de fraudare a banului public", potrivit lui Ponta.
Şi la Ministerul Agriculturii, care are an de an un buget de 3,5 mld. euro, apar semne de întrebare. Unul dintre proiectele derulate de Ministerul Agriculturii pentru care se pot găsi cu greu justificări în privinţa modului în care sunt cheltuiţi banii este "Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală". Pentru acest proiect, prin care fermierii ar urma să primească informaţii despre fondurile europene şi prin care ar urma să participe la conferinţe, Agricultura va plăti în următorii patru ani 25 de milioane de euro, banii fiind alocaţi din fondurile europene pentru investiţii agricole puse de Bruxelles la dispoziţia României. Practic, Ministerul Agriculturii a acceptat să plătească 25 de milioane de euro pentru un proiect ce îşi propune să organizeze conferinţe, să tipărească 100 de broşuri în următorii patru ani şi să opereze un site şi câteva filiale locale. Banii vor ajunge în conturile companiei spaniole Innovacion y Desarrollo Local, SL-IDEL.
La ce probleme ar trebui să se uite guvernul Ponta pentru audit
1.Autostrăzi
Ministerul Transporturilor a avut an de an bugete de 3 miliarde de euro, iar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a beneficiat de circa jumătate sau chiar două treimi din bugetul Transporturilor. Cu toate acestea, slaba prioritizare, adică cheltuirea banilor pe modernizări/reabilitări de şosele sau pe autostrăzi care pornesc de nicăieri şi ajung nicăieri (cum este cazul Autostrăzii Bechtel), a fost principala cauză pentru care până acum Transporturile nu au livrat un număr semnificativ de autostrăzi. România, cu circa 390 de kilometri de autostrăzi, rămâne la coada clasamentului european după acest indicator şi rămân o serie de semne de întrebare cu privire la modul în care miliardele de euro pe care Ministerul Transporturilor le-a avut la dispoziţie au fost cheltuite, pentru că infrastructura rutieră rămâne în continuare o deficienţă a României.
2. Bazine de înot
Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a cheltuit 133,6 milioane de lei (31 mil. euro) în 2009-2011 pentru dezvoltarea de bazine de înot în ţară. La începutul lui 2012 doar două erau gata, însă în doar unu singur se putea înota deşi în toţi aceşti trei ani plăţile s-au făcut. Primele două obiective finalizate în cadrul programului "Bazine de înot" au fost recepţionate la terminarea lucrărilor în anul 2011. Astfel, la începutul anului se putea înota doar în bazinul de la Câmpina, iar cel din Tulcea nu era racordat la utilităţi. Alte 11 bazine se aflau în execuţie, iar Ministerul Dezvoltării anunţa că acestea vor fi finalizate în 2012. Cu toate acestea, ministerul nu a mai anunţat că ar deschide vreun bazin de înot anul acesta, iar programul pare uitat deşi s-au cheltuit deja milioane de euro pentru acesta.
3. Stimulente ilegale la Finanţe
Sute de angajaţi din structurile subordonate Ministerului de Finanţe au ieşit în stradă în toamna lui 2010 după ce Gheorghe Ialomiţeanu, ministrul numit recent la acea vreme în funcţie, le-a tăiat stimulentele. Datele raportate la Statistică arătau că în 2009 Ministerul de Finanţe era singura instituţie publică care a avut un fond al stimulentelor mai mare decât fondul de salarii: un buget de 187 de milioane de euro pentru plata salariilor şi un fond de stimulente de 212 milioane de euro, la un efectiv de aproape 32.200 de angajaţi. Finanţele aveau cel mai mare număr de angajaţi dintre toate ministerele din România. Scandalul a pornit după ce la tăierea salaiilor bugetarilor cu 25% s-a descoperit că salariile din cadrul acestui minister au fost dintotdeauna dublate sau triplate prin sporuri. Eliminarea acestor beneficii a dus la o diminuare mult mai mare decât cea de 25% în venituri, cum s-a întâmplat în cazul celorlalţi bugetari. Menţinerea stimulentelor a fost unul dintre motivele invocate de preşedintele Traian Băsescu pentru remanierea fostului ministru de finanţe Sebastian Vlădescu. La acea vreme, un director în cadrul Ministerului de Finanţe avea un salariu de 7.822 de lei, în timp ce la Ministerul Comunicaţiilor un director avea un salariu de 4.300 de lei.
4. Cupru Min
Statul a încercat să privatizeze Cupru Min Abrud, cel mai mare producător de cupru din România, însă din cauza greşelilor de pe parcursul procedurii de privatizare s-a ales cu un proces în instanţă intentat de câştigătorul licitaţiei, Roman Copper Corp, care ar putea întârzia peste măsură procedurile de privatizare a companiei. Roman Copper, firmă controlată de canadienii de la Bayfront Capital Partners, câştigase licitaţia pentru Cupru Min cu suma de 200 mil. euro şi a dat statul în judecată pentru că Ministerul Economiei a refuzat să semneze acordul cu ei. Privatizarea Cupru Min este una controversată şi pentru că firma câştigătoare a licitaţiei este controlată de o bancă de investiţii anonimă, Bayfront Capital Partners, înfiinţată în urmă cu numai trei ani, care are cinci asociaţi şi dispune doar de câteva birouri închiriate. Firma canadiană nu a dorit după licitaţie să vireze o parte din banii pe care i-a licitat pentru Cupru Min, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care procedura a fost anulată.
5. Scandalul AMPOSDRU
Un fost ministru al muncii, Ioan Nelu Botiş, a fost implicat într-un scandal al fondurilor europene după ce presa a descoperit că un ONG care a câştigat finanţare europeană prin POSDRU (program de finanţare europeană aflat în gestiunea Ministerului Muncii) avea sediul acasă la Botiş, iar cererea de finanţare a fost aprobată la o lună după ce acesta a fost numit în funcţia de ministru. El este anchetat pentru conflict de interese. Un alt oficial implicat într-un scandal POSDRU a fost Silviu Bian, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care a fost arestat pentru că cerea mită din salariile angajaţilor implicaţi în proiecte POSDRU. El a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare. Achiziţia nejustificată a unui autoturism Toyota Land Cruiser, efectuarea unor vizite de studiu în Marea Britanie şi Spania fără ca acestea să fie prevăzute în proiect, bonuri de benzină în valoare de 15.000 de euro fără motivaţie, subvenţii de 3.000 de euro acordate unor elevi şi studenţi (deşi proiectul se adresa şomerilor), plata unor salarii înainte ca angajaţii să aibă oficial contracte de muncă - acestea sunt doar câteva dintre neregulile identificate de Curtea de Conturi în gestionarea POSDRU (2010), programul de finanţare europeană aflat în gestiunea unei autorităţi de la Ministerul Muncii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
