Economia României este într-o stare bună atunci când ne uităm la rata scăzută a şomajului şi rata relativ mică a inflaţiei, dar redresarea economiei a fost oarecum lipsită de vlagă din cauza încrederii reduse a mediului de afaceri, predictibilităţii scăzute a politicii fiscale şi a investiţiilor slabe, a declarat pentru ZF Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România.
El consideră că în 2014 persistă încă factorii de risc politic, ceea ce ar putea ameninţa perspectivele de creştere economică şi ar putea duce la politici fiscale ineficiente. Iar aceşti factori afectează direct încrederea mediului de afaceri.
Analiştii locali anticipează pentru 2014 o încetinire a avansului PIB, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Creşterea economică ar urma să fie în acest an de aproximativ 2%, ceva mai redusă decât în 2013, an pentru care majoritatea estimărilor indică un avans al PIB cuprins în intervalul 2,5-3%. Creşterea economică din 2013 va fi anunţată de Institutul de Statistică în 14 februarie.
Creşterea economică actuală a României se bazează pe ascensiunea exporturilor – pe segmentul auto, agricol şi alte domenii conexe – atât către zona euro, cât mai ales către ţările din afara UE, în opinia lui Hassan.
Exporturile nete au susţinut activitatea economică în 2013, în timp ce investiţiile au fost în declin, iar consumul nu a dat semne de redresare. Pe partea de formare a PIB, motoarele au fost industria şi agricultura, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Exporturile au rămas unul dintre principalele motoare de creştere a PIB în 2013 în condiţiile în care zona euro - cea mai mare piaţă pentru exporturile României - a ieşit din recesiune.
În 2014 agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013. Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa pozitiv exporturile şi producţia industrială.
Economia României este dependentă de finanţarea externă, astfel că în lipsa fondurilor europene şi a investiţiilor străine directe va fi foarte dificilă creşterea consistentă a PIB.
„Pentru a înregistra o creştere robustă, economia are mare nevoie de o creştere semnificativă a investiţiilor străine directe şi a gradului de absorbţie a fondurilor europene“, a menţionat şeful Deloitte România. Ascensiunea uşoară a investiţiilor străine directe va fi primul semnal că România va avea o creştere economică mai sustenabilă şi de aceea autorităţile ar trebui să se concentreze pe stimularea acestor investiţii.
După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, a urmat o perioadă de declin. Finalul de an 2013 a adus, totuşi, o revigorare a investiţiilor. În primele 11 luni ale anului trecut, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 2,4 mld. euro, în creştere cu 22,3% faţă de perioada ianuarie - noiembrie 2012.
Hassan a amintit că multe dintre cauzele crizei regionale din zona euro şi recesiunea nu sunt pe deplin soluţionate. Iar sistemul bancar are încă de rezolvat problema nivelului ridicat al creditelor neperformante şi dificultăţile legate de accesarea creditelor, în special pentru sectorul IMM-urilor.
Până una-alta, România ar trebui să îmbunătăţească condiţiile de finanţare a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale (o colectare mai bună a taxelor) şi să îmbunătăţească etica în afaceri (corupţia şi reducerea birocraţiei). Cu perspectivele de creştere economică pe termen lung încă intacte, România trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea competitivităţii, investiţii în pepiniera de talente şi eliminarea blocajelor structurale, în opinia şefului Deloitte România.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
