Ponta, la Paris, în cea mai importantă vizită externă de la preluarea mandatului

Premierul Victor Ponta se află în Franţa, în cea mai importantă vizită externă de la preluarea mandatului, în urmă cu 10 luni.

Premierul se va întâlni astăzi la Paris cu preşedintele Franţei Francois Hollande şi cu şeful guvernului Jean-Marc Ayrault, dar după cum anunţă Palatul Victoria, va avea întâlniri şi cu reprezentanţii a 16 dintre cele mai importante companii franceze - comunicatul Guvernului nu le numeşte şi nici nu a anunţat de ce oameni de afaceri şi companii va fi însoţit Victor Ponta.

Oficial, interesul acestei vizite este unul economic, dacă este să urmărim ordinea temelor anunţate de guvernul de la Bucureşti: relansarea Parteneriatului strategic dintre Franţa şi România; întărirea relaţiilor economice; creşterea numărului de investitori francezi şi a volumului de investiţii franceze în România (în special în domeniile energetic, agricultură şi infrastructură) şi abia apoi tematica aderării României la Spaţiul Schengen sau romii din Franţa.

"Guvernul României şi Guvernul Repu blicii Franţa împărtăşesc aceeaşi viziune privind modelul economic şi social care trebuie urmat pentru dezvoltarea celor două ţări, dar şi a Uniunii Europene per ansamblu. So lidaritatea, crearea de locuri de muncă şi creşterea economică prin investiţii sunt principii împărtăşite de cele două guverne, iar ele vor constitui un fond oportun pentru discuţiile care vor avea loc între oficialii francezi şi cei români", anunţă guvernul de la Bucureşti.

Cu un stoc al investiţiilor în România de 5 mld. euro, Franţa se află pe locul al patrulea în topul investitorilor străini. Este a treia destinaţie pentru exporturile noastre (al cincilea partener la importuri). De când exporturile Automobile Dacia (companie a francezilor de la Renault) au explodat, balanţa comercială a Bucureştiului a devenit excedentară în relaţia cu Parisul.

O ţară foarte importantă, aşadar, din punct de vedere economic, pentru că din punct de vedere politic lucrurile sunt şi mai clare.

Doar că la nivel politic relaţia Bucureşti - Paris a avut mult de suferit în ultimii ani. Preşedintele Traian Băsescu şi fostul şef al statului francez Nicolas Sarkozy nu s-au înţeles deloc. România a rămas în afara spaţiului Schengen, cu acordul tacit al Franţei, parteneriatul strategic semnat de acelaşi Nicolas Sarkozy la Bucureşti în 2008 a rămas literă moartă, iar francezii s-au plâns că investiţiile lor aici sunt obstrucţionate (cazul Colas).

Acum însă, atât la Bucureşti, cât şi la Paris garda politică s-a schimbat. Ambele admi nistraţii au o orientare politică de stânga. Aceeaşi viziune asupra dezvoltării şi a creşterii economice (austeritatea nu aduce creştere economică), cum spune premierul Ponta. Dar ambele ţări au, în continuare, probleme grele de rezolvat. Creşterea economică a fost ajustată în cazul României la 1,6% pentru 2013 (şi aceste procente sunt destul de optimiste), iar în cazul Franţei de la 0,8% la 0,2%. Nu mai este mult şi ambele administraţii împlinesc un an de când au venit la putere şi nimic nu s-a schimbat fundamental în economiile celor două ţări, comparativ cu situaţia din timpul administraţiilor de dreapta. Şi nici nu există indicii că ceva se va îndrepta.

În primăvara şi vara trecute, premierul Ponta a anunţat că spijină viziunea Franţei, diferită de a Germaniei şi a ţărilor nordice, cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru ieşirea din criză. Premierul Ponta nu a primit însă aplauze la scenă deschisă din partea Parisului. Hollande nu l-a ajutat cu nimic în timpul scandalului din vară de la Bucureşti asociat demersurilor pentru demiterea preşe dintelui Traian Băsescu, deşi premierul român miza pe asta. Ponta a dorit să meargă la Paris, să se întâlnească cu Hollande, dar vizita nu a avut loc, iar premierul a rămas ţinta vie a criticilor venite de la Bruxelles, Berlin şi din alte capitale.

Poate schimba ceva această vizită, politic şi economic? Guvernul nu a anunţat cu ce companii franceze se va întâlni premierul la Paris şi nici ce delegaţie de oameni de afaceri români îl va însoţi în capitala Franţei.

Ce ar urma să schimbe reevaluarea parteneriatului strategic dintre Franţa şi România?

"Acel parteneriat strategic (…) cred că în sfârşit începem să îl punem şi în aplicare şi să îl folosim pe zona economică, politică, militară şi toate celelalte zone pe care le-am avut în atenţie", spune premierul. Cum?

Deocamdată, francezii au pierdut în ultimii ani oportunităţi în România - nu este vorba doar despre rezilierea contractului companiei Colas pentru construirea unui tronson de autostradă spre Constanţa.

În 2010, afacerile companiei Vinci în România au eşuat după ce consorţiul Vinci -Akor a denunţat unilateral contractul pentru realizarea autostrăzii Comarnic - Braşov (55 km) cu o valoare de construire de 1,9 miliarde de euro.

Câteva luni mai târziu, Gas de France s-a retras din contractul de 4 mld. euro de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă (deţinea 9% din Energonuclear, compania care urma să realizeze proiectul). Cam în aceeaşi vreme, compania franceză Areva (industrie nucleară) visa să construiască cea de-a doua centrală nucleară în România, pentru ca mai apoi să se mulţumească să ofere tehnologie pentru reactoarele 3 şi 4 ale primei centrale.

Preşedintele Băsescu a spus "nu" ofertei sugerate de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy (e şi o problemă tehnică, uraniul din România nu s-ar potrivi tehnologiei franceze). În ciuda relaţiilor mai reci, companiile franceze şi-au continuat investiţiile în România - peste 600 mil. euro între 2010 şi 2011. Preţul politic a fost că România nu a mai avut un sprijin puternic în cadrul UE.