Soldaţi din teracotă, care fac parte din celebra armată îngropată la Xi'an, în China, vor fi expuşi în România, cu ocazia unei expoziţii de arheologie chineză, care va fi deschisă în a doua parte a lunii aprilie la Muzeul Naţional de Istorie a României.
"Este vorba de soldaţi şi un cal", a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al MNIR. Expoziţia intitulată "Comorile Chinei" va fi cea mai mare realizată de statul chinez în România în peste 60 de ani de relaţii diplomatice. Ea va reuni 101 piese din patrimoniul civilizaţiei chineze, care acoperă o perioadă ce începe cu neoliticul târziu (aproximativ 3.600 î.Hr.) şi se încheie cu secolul al XVIII-lea.
Alături soldaţi din armata de teracotă vor fi expuse şi obiecte din jad, ceramică pictată, bronz, porţelan sau piatră. Expoziţia va fi organizată în holul MNIR.
Directorul instituţiei a mai precizat că partea chineză va finanţa transportul şi asigurarea pieselor din China, iar partea română va asigura cheltuielile expunerii obiectelor şi pe cele ale editării catalogului expoziţiei. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada aprilie - august 2013.
Armata din teracotă a fost descoperită în anul 1974 de câţiva ţărani din Xi'an în timp ce săpau un puţ. Ea face parte dintr-un complex funerar în care este îngropat primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang (221 - 210 î.Hr.). Scopul soldaţilor, realizaţi în mărime naturală, era de a-l proteja pe împărat în viaţa de apoi.
Înălţimea, uniforma şi pieptănătura ostaşilor din teracotă variază în funcţie de rangul deţinut în cadrul armatei. Iniţial, soldaţii din teracotă ţineau în mâini arme adevărate (arbalete, săbii sau lănci) şi erau vopsiţi în culori foarte vii.
Potrivit estimărilor, în cele trei gropi uriaşe s-ar afla, în total, 8.000 de soldaţi, 130 de care şi 520 de cai. Potrivit istoricilor, la construirea întregului complex funerar ar fi lucrat 700.000 de muncitori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
