Numele scriitoarei Zeruya Shalev a depăşit graniţele Israelului,romanul care a consacrat-o - "Viaţa amoroasă" (1997) încununat cutrei premii în propria ţară (Cartea de Aur, Cartea de Platină şiACUM) i-a adus şi dublă recunoaştere în spaţiul cultural german -ecranizare de succes în regia Mariei Schrader şi plasarea pe listadin prestigioasa revistă Der Spiegel cuprinzând cele mai bunedouăzeci de romane din ultimii patruzeci de ani, alături de SaulBellow, J.M. Coetzee şi Philip Roth.
Şi celelalte două romane care compun o originala trilogie audevenit bestseller, traduse în peste 20 de ţări şi distinse cupremii literare: Corine - Germania, 2001, Amphi - Franţa, 2003 şiWizo - Franţa, 2007. "Thera" încheie publicarea în limba română atrilogiei ale cărei romane au apărut, în altă ordine decât ediţiileoriginale: "Viaţa amoroasă" (Editura Humanitas fiction, 2009) şi"Soţ şi soţie" (Editura Polirom, 2008), ambele traduse din ebraicăde Ioana Petridean.
Cum se explică succesul de public al unei romanciere cu un stildens şi întortocheat, care mizează pe analiza psihologică, făcutăîntr-o manieră surprinzător de alertă, încât cititorul o urmăreştecu sufletul la gură? Zeruya Shalev scrie despre condiţia femeii şialegerile pe care le face, despre trei feţe pe care le arată oriascunde celorlalţi şi uneori şi sieşi: fiică, soţie şi mamă. Deaceea trilogia s-ar putea numi "trilogia cuplului" sau "căutarea desine" ori pur şi simplu trilogia feţelor feminine
Fiecare chip are distorsiuni şi ambiguităţi, din contradicţii şitentative de armonizare vine tensiunea uluitoare ce defineştepersonajele feminine aflate în centrul fiecărui roman. În toate otânără femeie căsătorită se desparte de un soţ pe care l-a iubit şiîncearcă să afle ce o nemulţumeşte, ce îşi doreşte cu adevărat,cine este ea în raport cu fiinţele apropiate, fie părinţi, soţ orialt bărbat, copil.
În "Viaţa amoroasă" chipul dominant este al fiicei, trecutulpărinţilor oferă cheia căutării ei din prezent. În "Soţ şi soţie"domină ipostaza de soţie, iar în "Thera" cea maternă are o maximăpregnanţă. Cele trei romane au epică şi personaje diferite, totuşiunitatea le-o dă problematica şi experienţele comune trăite depersonajele principale: drama copilăriei cu părinţi acaparaţi depropriile ambiţii ori suferinţe, iubirea şi căsătoria ca refugiusalvator, criza intervenind în viaţa cuplului şi mai ales nevoiacăutării de sine.
"Thera" are ca personaj feminin pe Ella Müller care se decide sădivorţeze, deşi toţi cei din jur nu înţeleg hotărârea ei, oavertizează asupra urmărilor: părinţii, soţul însuşi, cunoscuţi oriprieteni ai familiei. Singura persoană care crede că nemulţumireaei este una profundă şi încă neclarificată faţă de sine areprofesia de psiholog. Drama ei se naşte din schimbările pe care leaduce copilul în viaţa cuplului: ca mamă, Ella îşi centreazăatenţia asupra fiului, frustrările bărbatului sporesc şi se resimttot mai puternic.
Dar, odată ajunsă într-un asemenea punct critic, Ella începe să-şianalizeze căsnicia şi toate întâmplările care au adus-o până aici,de la iubirea adolescentină cu tentă funebră la pasiunea pentruarheologie. Simultan, constată cât de greu acceptă ea însăşiurmările: fiul ei trăieşte două vieţi, una cu mama, alta cu tatăllui, fiecare incompletă, fiindcă îl vrea şi pe celălalt alături.Întâmplările se precipită: la grădiniţa fiului cunoaşte alt cupluşi se petrec interferenţe care duc la altă despărţire, altefrământări, altă iubire.
Zeruya Shalev scrie un roman al complicatei condiţii feminine, unulal cuplului şi al vieţii de familie, construind totodată un subtilroman mitic dintr-un puzzle de referinţe biblice şi istorice despreThera, cetatea distrusă, şi impactul avut asupra Egiptului şi apoporului evreu. Cititorul va pendula între cele două arheologii,una ţine de straturile civilizaţiilor şi tainele trecutului, altade sondarea sufletului şi de misterele ce determină alegeri,fiecare oferindu-i surpriză peste surpriză.
Zeruya Shalev, "Thera", traducere din limba ebraică şi note deAny Shilon, Editura Polirom, 2010; 574 pag.
ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă afilologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o tezădespre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă,oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclulbănăţean", Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, CaieteCritice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
