Consumul de tâmplărie termoizolantă, cunoscută şi sub denumireade termopan, s-a redus la jumătate anul trecut, ajungând sub 500 demilioane de euro, din care profilurile din PVC, principala materieprimă, ajung la circa 150-200 de milioane de euro.
În plus, pentru anul acesta estimările indică o reducere de celpuţin 10%, potrivit informaţiilor de la jucătorii din piaţă.Diminuarea pieţei a condus şi la dispariţia a circa 20% dinproducătorii de pe piaţă, în principal cei mici şi medii, care auapărut în perioada 2007-2008, când piaţa atingea nivelul de unmiliard de euro. Declinul a continuat şi în prima jumătate aanului, însă pentru această perioadă părerile sunt împărţite. Unelecompanii estimează că vânzările au scăzut cu 30%, altele indică odiminuare uşoară de 5-10%.
"Fără îndoială, începutul anului 2010 a fost unul foarte greupentru piaţa de tâmplărie. Cumulul condiţiilor meteo defavorabilecu impactul economic negativ a condus la o contracţie a pieţei cuaproximativ 30-35% faţă de valorile normale ale începutului de an.Însă valoric, scăderea înregistrată de VEKA în România se situează,după primele şase luni, la aproximativ 10%, pentru că vindem doarprofiluri clasa A, unde scăderea nu a fost aşa bruscă", a declaratGabriel Nicolaescu, deputy general manager al VEKA România.
Compania a înregistrat anul trecut o scădere de 33% a cifrei deafaceri, până la 30,4 milioane de lei (7,2 milioane de euro), însăveniturile înregistrate de grupul VEKA în România au scăzut cu 35%,până la circa 13 mil. euro, pentru că germanii fac şi importuridirecte de la firma-mamă. Nicolaescu consideră că din păcate, odatăcu majorarea cotei de TVA concomitent cu anunţarea măsurilor deausteritate, scăderea pieţei va continua, iar sfârşitul de an va fiun impas greu de ocolit pentru mulţi producători de tâmplărie.
Pe de altă parte, producătorul german Gealan, care deţine ofabrică în vestul Capitalei, consideră că în primele şase luniscăderea pieţei nu a mai fost la fel de drastică ca anul trecut."Evoluţia sectorului de tâmplărie PVC în primele luni ale anului2010 este comparabilă cu aceeaşi perioadă din 2009, poate cu ouşoară scădere. Anul trecut piaţa de tâmplărie din PVC s-aconfruntat cu o scădere de circa 50% comparativ cu anul precedent",spune Aurel Vlaicu, directorul general al Gealan România,subsidiara locală a grupului german Gealan.
Compania a înregistrat anul trecut o scădere de 42% a cifrei deafaceri, până la 153,9 mil. lei (36,3 mil. euro).
Din cauza crizei, Gealan şi-a schimbat strategia în 2009 şi nu amai început construcţia unei noi fabrici în care să fie relocateactualele linii de producţie din Capitală. Compania anunţa în 2008că va vinde terenul de 2,5 hectare din Bucureşti pe care se aflăfabrica şi că va muta producţia în judeţul Giurgiu, dar scădereabruscă a pieţei a schimbat planurile companiei.
Valoarea investiţiei se ridica la circa 10 mil. euro şi urma sădubleze capacitatea de producţie actuală a companiei. GealanRomânia livrează profiluri PVC pentru circa 450 de firmeproducătoare de uşi şi ferestre şi distribuie produse şi cătrepieţele din Bulgaria, Republica Moldova şi Germania.
Posibilă revenire în 2011
Jucătorii de pe piaţă consideră că este dificil de prognozat orevenire a pieţei interne, dar speră ca anul viitor să aparăprimele semne.
"Este posibil ca din 2011 să putem vorbi de o revenire pentruacest sector dacă se vor îmbunătăţi condiţiile de creditare şi vomreveni pe un trend economic ascendent", consideră Vlaicu.
În condiţiile actuale creşterile ar putea veni doar dinreorientarea unei părţi din producţie către export. "Este dificilde prognozat o revenire a pieţei interne. În perioada următoarepiaţa de profiluri ar putea avea creşteri doar la export", susţinePavel Ivanov, director comercial al diviziei de profiluri detâmplărie a Teraplast. El consideră că cele mai importante măsuripentru a impulsiona piaţa construcţiilor ar fi ca instituţiilestatului să îşi plătească datoriile faţă de firmele de construcţii,să se revigoreze programul de reabilitare termică a imobilelorconform cerinţelor şi normelor Uniunii Europene şi să se introducăfacilităţi fiscale pentru cei care investesc în reabilitareatermică a locuinţei.
Totuşi, Teraplast a înregistrat o creştere a vânzărilor înprimul semestru datorită extinderii portofoliului de produse, adistribuţiei şi a serviciilor. În primele şase luni ale anului 2010vânzările de profiluri de tâmplărie marca Orizont ale Teraplasts-au cifrat la aproximativ 3 milioane de euro, de cinci ori maimult comparativ cu perioada similară a anului trecut, cele mai buneluni fiind aprilie, mai şi iunie.
Renovările au salvat consumul
Cei mai activi cumpărători de tâmplărie termoizolantă în primulsemestru au fost din zona rurală, unde potenţialul este foarteridicat datorită nivelului scăzut de finisare pe care îl aulocuinţele în prezent, dar şi din zona urbană unde s-au derulat înprincipal lucrări de renovare.
"Clienţii Teraplast pe segmentul de profiluri PVC pentrutâmplărie sunt firmele care produc ferestre şi uşi PVC. Dininformaţiile primite de la aceste companii cea mai mare cerere deproduse a fost pe domeniul rezidenţial, în special zona rurală, peclădiri noi şi înlocuiri. Am abordat de asemenea sectorul deexport, în principal în ţările limitrofe", spune Ivanov de laTeraplast.
Compania şi-a propus o cifră de vânzări pe partea de profiluriPVC de aproximativ 7 milioane de euro în 2010, ceea ce înseamnă detrei ori mai mult faţă de 2009, iar după prima jumătate Teraplastîşi menţine aceste previziuni. Compania estimează că în acestmoment deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5%, comparativ cu 1,6%în 2009.
Teraplast a relocat la începutul anului 2009 producţia deprofiluri PVC din Bistriţa în parcul industrial din localitateaSărăţel, în urma unei investiţii de aproximativ 2 milioane de euro.În noiembrie 2009 a investit 2 milioane de euro în extinderea cu60% a fabricii de profiluri PVC, iar în 2010 investiţiile realizateîn cadrul diviziei au fost orientate înspre achiziţionarea de noimatriţe, ce vor permite extinderea gamei de sisteme. În prezentTeraplast produce profiluri de tâmplărie cu 4,5 şi 6 camere.
Odată cu venirea crizei au crescut vânzările de profiluri clasaA (cu cinci-şase camere interioare de izolare), în detrimentulcelor mai ieftine, consideră jucătorii de pe piaţă.
"Încă de la intrarea VEKA pe piaţa românească, în anul 2000, ceamai mare pondere a vânzărilor au avut ca destinaţie finală zonarezindenţială, unifamilială sau plurifamilială. Această tendinţă semanifestă pe întreaga piaţă. Ce este notabil însă, am constatat înpiaţa de construcţii o reorientare a dezvoltatorilor imobiliaricătre soluţii tehnice performante energetic, şi nu către soluţiacea mai ieftină cum erau obişnuiţi în perioada anterioară crizei.Acest lucru este îmbucurător căci demonstrează o grijă mult maimare atât faţă de aspectul calitativ al lucrărilor, cât şi dinperspectiva cumpărătorului final", explică Nicolaescu de laVEKA.
Mai mult decât atât, ponderea profilurilor colorate a cunoscutîn ultima perioadă o creştere constantă, atât în imitaţii de esenţelemnoase, cât şi în cazul culorilor speciale.
De altfel, reprezentanţii VEKA susţin că pe profilurile de clasaA deja se resimte o creştere a consumului. "Având în vedere însă căo mare parte din piaţă este dominată încă de profiluri din claseinferioare, al căror consum a scăzut cel mai drastic în ultimaperioadă, cred că putem spune că mai avem mult până când îşi vorreveni. Estimăm că acest segment va avea o creştere constantă înurmătorii ani, ajutând astfel şi la o uşoară creştere a pieţei",susţine managerul de la VEKA. Compania estimează pentru anul acestamenţinerea cifrei de afaceri din 2009, de 13 milioane de euro,chiar dacă scăderea pieţei va continua până cel puţin la sfârşitulanului, tocmai pentru că se bazează pe majorarea vânzărilor deprofiluri de clasa A.
Citiţi mai multe în revista BusinessConstruct
Ce mai puteţi citi în numărul de septembrie al revistei BusinessConstruct:
- Cel mai gol mall
- Cine se mai scaldă în lux?
- Imobiliare: în zodia insolvenţei
- Autostrăzi la sfert
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
