Multi vad Apemin Tusnad si Perla Harghitei ca doua companii aleaceluiasi grup, ceea ce Gyarfas Kurko spune ca e adevarat, insadoar din punct de vedere juridic. Dincolo de diferentele destrategie, brand sau ambalaj, care fac ca apele Tusnad si PerlaHarghitei sa se lupte intre ele pentru consumatori, se afla un podpeste doua generatii: proprietarul imbuteliatorului Tusnad, GyarfasKurko, este fiul actionarului majoritar al companiei PerlaHarghitei, cu afaceri de circa 16 mil. euro in 2008.
La 25 de ani, Gyarfas Kurko a infiintat compania Apemin Tusnad,desprinsa din Perla Harghitei, cu 60 de oameni (de trei ori maiputini decat in prezent) si o echipa de management formata dinfosti angajati ai Perla Harghitei. Compania a avut afaceri estimatela 11 mil. euro in 2009, pe o piata de 200-250 mil. euro dominatade companii cu actionariat romanesc.
Ce spune Gyarfas Kurko despre desprinderea de PerlaHarghitei
"Am lucrat in companie din 1996, fiind responsabil in principalde coordonarea activitatilor de aprovizionare, marketing, vanzarisi logistica, si am participat la privatizarea companiei prinmetoda MEBO. In 1999, sectia 
de imbuteliere de la Tusnad a companiei devenise un felde "copil vitreg" al Perla Harghitei, pentru ca aproape toateinvestitiile realizate dupa privatizare au ocolit-o", afirmaKurko.
"Aproape toate analizele aratau ca vara ne aduce putin profit sica in timpul iernii ne manca din resurse. La un moment dat i-amconvins pe ceilalti actionari ai Perla Harghitei sa-i mai dea osansa in loc de a o inchide. Astfel am decis separarea de PerlaHarghitei si infiintarea societatii de sine statatoare ApeminTusnad".
In primii ani, PET-ul a fost cel mai mare pariu alproprietarului Apemin Tusnad, intr-un moment in care apa mineralacarbogazoasa se lupta cu sifonul, iar segmentul apei plate eraaproape inexistent. La acea data, linia de imbuteliere din fabricaavea "o varsta" mai mare decat cea a proprietarului companiei. "In1999 produceam numai apa minerala Tusnad in sticlele clasice de 500si 1.000 ml, linia de imbuteliere era de provenienta din Germaniade Est din 1973, deci fabrica avea o tehnologie invechita, cu ocapacitate de aproximativ 6.000 de sticle pe ora. In cativa ani amrenuntat la ambalajul din sticla si am trecut la ambalajul PET",isi aminteste Kurko.
Fabrica din Tusnad, judetul Harghita, fusese inaugurata in anul1973, aflandu-se la acea data in proprietatea statului. In prezent,unitatea are doua linii de imbuteliere, cu o capacitat totala de21.000 de flacoane pe ora sau 42.000 litri pe ora.
Judetul Harghita se numara printre zonele cu cel mai marepotential de exploatare a apelor minerale din tara. La distantamica de izvoarele din Tusnad si Sancraieni (unde se imbuteliazaPerla Harghitei) se afla cartierul general al productiei Romaqua,cel mai mare jucator pe piata apelor minerale in acest moment, cubrandul Borsec. Foarte aproape de localitatea Borsec, in Bilbor,compania israeliana URBB - imbuteliatorul berii Tuborg sau Skol -isi construieste prima sa unitate de imbuteliere a apei mineraledin Romania.
A imprumutat bani de la prieteni pentru primeleinvestitii in productie
Privind in urma, Gyarfas Kurko spune ca strategia de dezvoltarea businessului a fost una riscanta. Cu toate acestea, producatorula trecut hopul din 2009, iar actionarul spune ca pe termen mediutot creditele vor sustine dezvoltarea companiei.
In 2008, planul de business al Apemin Tusnad pe cinci ani fixaca obiectiv atingerea unei cifre de afaceri de 50 mil. euro lafinalul perioadei si pastrarea independentei companiei fata deinvestitori financiari sau multinationale.
"Pentru ca noi am plecat la drum mult in spatele concurentei sipentru ca nu am avut in actionariat investitori financiari, ampromovat o politica de dezvoltare mai riscanta si am apelat lacredite care din cand in cand au fost foarte apasatoare. Aveamnevoie de credite pentru a achizitiona tehnologia de varf cu caresa ne aliniem la tendintele pietei", explica Gyarfas Kurko. Dinacest motiv, el afirma ca momentele de rascruce ale companiei aufost cauzate, aproape de fiecare data, de lipsa lichiditatilor.
Care au fost cele mai mari riscuri asumate in business? "Ca siactionar, pe plan personal cred ca cele mai mari riscuri le-aureprezentat imprumuturile luate de la diversi prieteni pentru asustine firma la inceputurile ei", precizeaza el.
In schimb, Kurko se numara printre antreprenorii care au statdeparte de piata imobiliara, a carei prabusire a tras dupa ea, anultrecut, multe afaceri romanesti din comert sau productie.
Primele tinte: distributia nationala si lansarea apeiTusnad la PET
Treptat, Kurko a transformat apele Tusnad intr-un brandrecunoscut la nivel national, prin largirea ariei distributiei.Relansarea apei Tusnad odata cu introducerea ambalajului PET, in2001, a majorat de aproape patru ori volumele vandute de companie,comparativ cu anul anterior.
Al doilea brand din portofoliul producatorului apare pe piata in2005, acesta fiind Izvorul Ascuns, iar intrarea pe segmentul apelorminerale plate s-a realizat in 2006 cu Izvorul Zanelor.
In 2007, intrarea Romaniei in UE ii aduce lui Kurko o nouaoportunitate de crestere a vanzarilor, insa de aceasta data prinimporturi: Apemin Tusnad anunta in urma cu trei ani incheierea unuiparteneriat cu producatorul bulgar de nectaruri si juice-uri defructe Florina pentru distributia acestor produse in Romania.
In 2008, Kurko a testat piata cu propriul brand pe segmentulsucurilor de fructe, lansand bauturile racoritoare necarbogazoaseIzvorul Ascuns de Fructe. In acest moment insa produsele nu se maigasesc in portofoliul companiei.
Creditele bancare, 60% din cea mai mare investitie dinproductie
In 2006, Gyarfas Kurko anunta o investitie de 5 mil. euro intriplarea capacitatii de productie a Apemin Tusnad, precizand cacele mai importante surse de finantare a proiectului au fostcreditele bancare (in proportie de 60%), iar creditele de lafurnizori au avut o contributie minora. "Toate creditele bancarele-am avut derulate prin BRD, iar de-a lungul timpului am avut siun leasing la acelasi grup. Primul credit l-am solicitat pentrufinantarea capitalului circulant si avea o valoare de 10 miliardede lei vechi (1 mil. lei - n. red.). Celelalte credite le-amsolicitat pentru achizitii de tehnologii noi". "La inceput am avutprobleme in accesarea creditelor, dar am crescut in ochii bancilorodata cu majorarea cifrei de afaceri si cu imbunatatireaindicatorilor financiari", completeaza el. Astazi, Kurko spune canu ar mai apela la un credit bancar, dar previzioneaza ca pe termenmediu compania va lua in calcul accesarea unor noii linii decreditare.
Cum a trecut de 2009, primul an cu declin invanzari
Volumele de vanzari ale Apemin Tusnad au fost in scadere anultrecut fata de 2008, cu un ritm putin peste 10%, potrivit datelorfurnizate de companie. Acesta este primul declin al afacerilor dinistoria companiei, iar
Kurko precizeaza ca cele mai mari probleme au fostgenerate in 2009 de pierderea unor parteneri pe distributie intratiin insolventa.
Daca pana in 2008 un sprijin important pentru dezvoltareaafacerii Apemin Tusnad a venit de la furnizori (de echipamente, deexemplu), anul trecut producatorul a fost nevoit sa actioneze elinsusi ca un creditor, pentru ca o mare parte dintre clientii dincomert si din distribuitorii sai s-au confruntat cu lipsalichiditatilor. Creditarea bancara fiind inghetata, acestia auapelat la credite de la producatori.
Astfel, imbuteliatorul Tusnad si-a creditat anul trecutdistribuitorii si clientii cu aproximativ un milion de euro.
De partea cealalta, reducerea cheltuielilor a ajutat companiasa-si intareasca situatia financiara.
Kurko spune ca cele mai mari reduceri de costuri au venit anultrecut din renegocierea preturilor la materiile primeachizitionate.
La inceputul lui 2008, Gyarfas Kurko s-a retras de la conducereaApemin Tusnad, numindu-l director general pe Balazs Becsi Zsolt,unul dintre cei mai vechi manageri din companie. Kurko spune insaca situatia de pe piata de anul trecut a cerut o implicare mai marea sa in activitatile companiei si o colaborare mai stransa cuangajatii, fara insa a reveni pe vreo functie executiva.
Top manageri
Apemin Tusnad
Balazs Becsi Zsolt Kelemen, 34 de ani, directorgeneral
Educatia: Facultatea de Contabilitate si Informatica deGestiune, ASE Bucuresti; MBA, Tiffin University - UniversitateaBucuresti (2005-2007)
Experienta: este directorul general al companiei din 2008
2005-2008: director executiv la Apemin Tusnad
2003-2005 director economic al companiei
2000-2003 directorul economic al dealer-ului auto Mida SRL dinMiercurea-Ciuc
Ferencz Jozsef, 45 de ani, director tehnic
Educatia: Facultatea de Mecanica, Universitatea Brasov
Experienta:
2001-prezent: director tehnic la Apemin Tusnad
1991-2001: director tehnic la Bibco Biborteni
1990-1991: director tehnic la Perla Covasnei
Sorban Attila, 44 de ani, director devanzari
Educatia: Politehnica Bucuresti
Experienta:
din 2006 coordoneaza departamentul de vanzari al companiei
2001-2006 : Service Manager la Crown Cool SRL
1996-1999 : Service Manager la fabrica de bere Ciuc (actualaHeineken Romania)
Modelul antreprenorial si-a gasit locul pe piata apelorminerale
Apele minerale se numara printre putinele piete din sectorulbunurilor de larg consum controlate inca de antreprenori romani, inconditiile in care multinationalele domina vanzarile pe cele maimari segmente - tigari, sucuri si bere. Trei dintre cei mai maricinci imbuteliatori de apa minerala de pe piata locala suntcompanii cu capital romanesc, acestea realizand peste 70% dinvolumele totale imbuteliate la sursele detinute de SocietateaNationala a Apelor Minerale (SNAM), potrivit ultimelor datedisponibile. Cei mai mari antreprenori romani de pe piata apelorminerale sunt Octavian Cretu (proprietarul Romaqua Borsec), fratiiIoan si Viorel Micula (European Drinks), Arpad Kurko si GyarfasKurko. Romaqua, producatorul apei Borsec, se lupta in prezentpentru primul loc pe piata cu imbuteliatorul Coca-Cola Hellenic -singura multinationala care a reusit pana acum sa se impuna pepiata apelor minerale, avand in portofoliu brandurile Dorna,Izvorul Alb si Poiana Negri. Cele doua companii detin impreunapeste 50% din sectorul de profil. Al treilea mare producator estegrupul European Drinks, imbuteliatorul apelor minerale IzvorulMinunilor si Hera, care detine o cota de piata estimata de ZF laaproximativ 20% in acest moment. Coca-Cola a atacat piata apelorminerale in anul 2002 prin preluarea producatorului de ape mineraleDorna Apemin de la omul de afaceri de origine elena Jean Valvis - otranzactie de aproximativ 39 mil. euro. Este de asteptat caofensiva multinationalelor in sectorul apelor minerale sa-sicreasca intensitatea in urmatorii ani. De altfel, doi dintregigantii pietei bauturilor, imbuteliatorul Pepsi si cel al beriiTuborg, au anuntat in 2009 proiecte noi pe segmentul apelorminerale. Pepsi Americas, cel mai mare rival al producatoruluiCoca-Cola, a atacat puternic segmentul HoReCa prin lansarea apeiRoua Muntilor la sticla in 2009, dupa ce in anul anterior realizaseo investitie de 10 mil. euro intr-o linie noua in fabrica dinCovasna (unde se imbuteliaza Roua Muntilor). Un alt competitor detemut pentru companiile romanesti de pe piata apelor minerale va fidin acest an United Romanian Breweries Bereprod, imbuteliatorullocal al berii Tuborg. Acesta a demarat anul trecut constructiaunei unitati de imbuteliere a apei minerale in comuna Bilbor dinHarghita, un proiect estimat de companie la peste 10 mil. euro.Lansarea apei Bilbor este asteptata in 2010.
Ce spune despre
- Modelul antreprenorial din Romania. Multi gandesc pe termenscurt, vor sa acapareze cat mai mult posibil din piata in cat maiscurt timp, chiar in detrimentul celuilalt. De multe ori suntcopiate actiunile firmelor multinationale fara ca valorile localesa fie evidentiate.
- Momente grele. Momentele de rascruce au fost determinate, inmai toate cazurile, de lipsa lichiditatilor.
- Riscurile pe care si le-a asumat in business. Pentru ca amplecat la drum mult in spatele concurentilor si pentru ca nu amavut in actionariat investitori financiari am promovat o politicade dezvoltare mai riscanta, am apelat la credite care din cand incand au fost foarte apasatoare. Aveam nevoie de credite pentru aachizitiona tehnologia de varf cu care sa ne aliniem la tendintelepietei.
- Cea mai grea decizie de business luata in 2009. Renuntarea la oparte din colegi a fost cea mai grea decizie. Dupa reducerea depersonal, prin disponibilizarea a circa 10% din angajati, ApeminTusnad a ramas cu aproximativ 160 de oameni.
- Oportunitati de noi businessuri in criza. Oportunitati debusiness sunt multe, chiar si in vremuri de criza, intrebarea meaeste: Oare merita sa fii robul muncii tale, al banului, sa nu aitimp de tine, de persoanele care iti sunt dragi?
- Cum s-a desprins Apemin Tusnad de Perla Harghitei. I-am convinspe ceilalti actionari ai companiei ca sectia de imbuteliere a apeiTusnad, care devenise un "copil vitreg" al Perla Harghitei, maimerita o sansa in loc de a fi inchisa. Astfel am decis separarea dePerla Harghitei si infiintarea societatii de sine statatoare ApeminTusnad.
- Legatura actuala dintre Apemin Tusnad si Perla Harghitei. Dinpunctul de vedere al legislatiei existente, Apemin Tusnad si PerlaHarghitei formeaza un grup de firme, insa pe raft si in capulconsumatorilor produsele noastre concureaza intre ele.
Cum a luat nastere Apemin Tusnad
1973: a fost inaugurata compania Perla Harghitei, cu mai multefabrici in judetul Harghita, aflandu-se la acea data inproprietatea statului.
1996: Perla Harghitei este privatizata prin MEBO, operatiune lacare participa familia Kurko, tata si fiu.
1999: Gyarfas Kurko il convinge pe tatal sau Arpad sa-i dea unuldintre centrele de productie ale companiei Perla Harghitei siinfiinteaza Apemin Tusnad care produce in localitatea TusnaduNou.
2008: Apemin Tusnad are afaceri in jur de 14 mil. euro, in timpce Perla Harghitei are 16 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
