Sâmbătă la prânz, în magazinul din zona comercială Băneasa dinnordul Capitalei, unul dintre cele mai importante din reţeauaMobexpert, îmbrăcat lejer, omul de afaceri Dan Şucu se confundă cuvânzătorii unităţii. Nemulţumit de eticheta unei farfurii dincolecţia nouă, cere explicaţii şi asigurări că lucrurile vor firemediate.
Unul dintre pariurile din acest an ale omului de afaceri estetocmai această colecţie de veselă, pahare, care împreună cu mobilade grădină şi cu un produs de creditare cu dobânda zero ar putearelansa vânzările Mobexpert, afectate de această criză economică,care de doi ani loveşte totul în jur.
Lucrurile par că se mişcă în direcţia dorită pentru că înprimele şase luni ale anului vânzările pentru mobila de casă aucrescut cu 3% în lei raportat la perioada similară a anului trecut,însă în condiţiile în care Mobexpert şi-a adăugat două noimagazine.
"Vânzările pe metru pătrat sunt diminuate", a notat însă Şucu,care a adăugat că şi în ceea ce priveşte mobila de birou tendinţa afost similară. Rezultatele au fost influenţate şi de creşterea dinluna iunie venită pe fondul aşteptărilor privind majorarea TVA.
"Ne-a fost teamă de primele şase luni. Speranţa noastră era sănu scădem. Acum ne îngrijorează următoarele şase luni", a spus DanŞucu într-un interviu acordat Ziarului Financiar.
Grupul Mobexpert a înregistrat anul trecut o diminuare cu 21% avânzărilor, nivel dublu comparativ cu estimările iniţiale. În euro,criza a topit 54 mil. euro din afacerile celui mai puternic grupdin industria mobilei, care în 2009 a rulat 115 mil. euro.
Pariurile lui Şucu
Omulde afaceri consideră că hemoragia vânzărilor poate fi oprităprintr-un cumul de măsuri care vizează pe de o parte colecţia, iarpe de altă parte majorarea ponderii vânzărilor în rate în total la15-18% pe termen lung, în condiţiile în care "vânzările în rate nuau depăşit 5% nici în zilele bune".
"Ne-am gândit că mai puţin afectată va fi mobila de exteriorpentru că se adresează unui client care mai are disponibilităţi. Amdecis să comand chiar mult mai mult decât ar fi vrut colegii mei şis-a vândut foarte bine", spune Şucu, care a scos acest tip demobilă pe trotuarul din faţa magazinelor.
Tot în ceea ce priveşte colecţia, Şucu mizează pe faptul căoamenii vor ieşi din ce în ce mai puţin în oraş, şi de aceea pentruaniversările din familie şi alte evenimente vor avea nevoie depahare şi veselă, astfel că a început să adauge colţuri speciale înmagazine cu cât mai multe produse din această gamă.
Cu toate acestea, cel mai mare pariu al omului de afaceri rămânesistemul de 12 rate cu dobânda zero pe care l-a implementat înmagazine şi prin care spune că a transformat o cumpărăturăindividuală într-una colectivă.
"Trăim într-o economie în criză, în care costurile crizei suntplătite de cei care nu le mai pot transmite mai departe. Bănciletransmit mai departe, monopoliştii transmit mai departe, astfel căacest cost rămâne să fie plătit de retail. Pe de altă parte nici nuexistă o distribuire echitabilă a costurilor crizei în economie:unii scad cu 80%, alţii scad cu 1%. Dar nu este vorba neapărat depoziţia lor economică, ci pur şi simplu de poziţia lor ca putere îneconomie", a spus omul de afaceri.
Practic, Şucu a făcut o estimare a volumului de cumpărături pecare le-ar putea derula prin credit şi a mers cu această sumă labănci pentru a negocia un nivel de dobândă mai scăzut decât celpracticat la nivelul pieţei. Astfel, Şucu a venit în piaţa mobileicu o ofertă, prima de acest fel, cu dobândă zero la 12 luni lacumpărături de peste 8.000 de lei.
A ales oferta braţului de retail al BRD
"Nu a existat o bancă cu care nu am vorbit şi care să nu fieinteresată de o astfel de abordare. Mulţi au spus că ar trebui săne dea preţuri atât de mici încât ar pierde bani. Am ales ofertaBRD care ni s-a părut cea mai interesantă", a spus omul deafaceri.
Magazinele Mobexpert aveau şi înainte un sistem care permiteaachiziţia de mobilă în rate, însă oferta era a băncilor, clienţiiMobexpert se adresau unui angajat al băncii care era prezent înmagazine, dar dobânzile nu erau negociate, ci erau cele practicatede instituţia financiară.
După decizia de a "prelua rolul de bancher pentru clienţii săi",Şucu spune că ar sfătui orice retailer sau antreprenor să nu maiplece de la premisa că banca va lucra vreodată în beneficiulclientului şi să facă el acest lucru direct, adică să negociezetransformarea unei cumpărături individuale într-una colectivă.
Supărat pe bănci
De mai multe ori în ultima perioadă omul de afaceri a luatpoziţii dure vizavi de sistemul bancar pe care îl consideră unuldintre principalii responsabili pentru criza actuală dinRomânia.
"Dacă plecăm de la premisa că atitudinea bancară este un dat lacare trebuie să ne supunem, atunci să ne supunem şi să hotărască eice trebuie făcut în România. Ar trebui să lăsăm 30 de funcţionaridin 3 capitale europene, Atena, Viena şi Paris, să hotărască în cedirecţie o ia România dacă vrem ca lucrurile să rămână aşa cumsunt. Dacă se discută despre faptul că 5 miliarde de euro sunt înclipa de faţă provizioane, cineva ar trebui să spună la ce suntprovizioane. Nu cumva o mare parte sunt create chiar de avariţiabăncilor? Nu cumva există şi varianta ca o parte din acesteprovizioane, dacă nu o mare parte din ele, să existe acolo tocmaipentru că marjele au crescut nejustificat într-o perioadă în careele ar fi trebuit să scadă?", se întreabă el.
Dan Şucu este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori localişi a pornit de la zero în anii '90 o afacere în industria mobileişi a construit un business anual de peste 100 de milioane de eurocu 3.000 de angajaţi. El deţine şi opt fabrici de mobilă, însăcrede că cel puţin una nu va rezista până la sfârşitul anului.
Ce spune Dan Şucu despre:
Anul 2010: "Ne-a fost teamă de primele şaseluni. Speranţa noastră era să nu scădem. Acum ne îngrijoreazăurmătoarele şase luni".
Mobila care se vinde: "Ne-am gândit că maipuţin afectată va fi mobila de exterior pentru că se adresează unuiclient care mai are disponibilităţi. Am decis să comand chiar multmai mult decât ar fi vrut colegii mei şi s-a vândut foartebine".
Situaţia economică: "Trăim într-o economie încriză, în care costurile crizei sunt plătite de cei care nu le maipot transmite mai departe. Băncile transmit mai departe,monopoliştii transmit mai departe, astfel că acest cost rămâne săfie plătit de retail".
Costurile crizei: "Nu există o distribuireechitabilă a costurilor crizei în economie: unii scad cu 80%, alţiiscad cu 1%. Dar nu este vorba neapărat de poziţia lor economică, cipur şi simplu de poziţia lor ca putere în economie".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
