În primele cinci luni din an importurile au crescut într-un ritm dublu faţă de exporturi, deficitul comercial majorându-se cu 46,5% faţă de perioada similară a anului trecut. În luna mai deficitul comercial a făcut un salt spectaculos de 79% faţă de mai 2015 – toate acestea având drept punct de plecare reducerea TVA şi majorarea salariilor care au condus spre o creştere puternică a cereri interne de consum. În aceeaşi vreme, în bugetul de stat au intrat fonduri europene de doar de 441 de milioane de lei, faţă de 3 miliarde de lei în primele cinci luni din 2015, o cădere de 85% care se reflectă acum în deficitul de cont curent al balanţei de plăţi.
„Intrările de fluxuri europene sunt mai mici, dar lucrurile se pot echilibra până la sfârşitul anului. Ceea ce mă îngrijorează este balanţa comercială, unde ritmul de creştere a deficitului este masiv“, comentează Ionuţ Dumitru, economist–şef al Raiffeisen Bank.
Potrivit economistului, reducerea TVA se vede mai degrabă în majorarea importurilor: vânzările cu amănuntul cresc cu două cifre, până peste 18%, dar oferta internă mult mai încet – un avans de 5% a industriei prelucrătoare.
„Esenţa este că de reducerea TVA au beneficiat importatorii. Cererea a primit un stimul puternic, iar oferta nu. Mai mult, prin majorarea repetată a salariilor minime, companiile şi-au redus competitivitatea – mai ales în industriile al căror avantaj competitiv erau salariile mai mici (textile, încălţăminte)“.
Acum se vede şi mai apăsat – arată Ionuţ Dumitru – că reprezentanţii mediului de afaceri autohton au socotit greşit când au susţinut reducerea TVA în loc să ceară tăierea CAS, pentru că o problemă majoră este acum impozitarea muncii, mai ales în condiţiile în care salariile cresc. Or, TVA este o taxă „neutră“ pe lanţul de producţie pentru că este plătită de consumatorul final (e adevărat că reducerea TVA este utilă pentru eliminarea evaziunii, dar dacă toţi o plătesc, ea este o taxă neutră pe lanţul de producţie). Acum reducerea TVA a stimulat consumul, dar de această situaţie nu beneficiază decât parţial producătorii autohtoni (o creştere a ofertei interne de 5% în industria prelucrătoare faţă de o creştere a cererii de consum spre 20%), principalii beneficiari fiind importatorii (o creştere a importurilor în primele cinci luni de 8,7%, an/an, şi o deteriorare a deficitului comercial până la 46,5%).
Ca şi anul trecut, defictul contului curent este echilibrat într-o măsură de exportul se servicii. Dacă exportul de bunuri a înregistrat la cinci luni un deficit de aproape 3,4 mld. euro (potrivit datelor BNR, 3,6 mld. euro potrivit INS) excedentul comerţului internaţional cu servicii s-a situat la 2,7 miliarde de euro.
„Pe termen mediu ne aşteptăm la deteriorarea contului curent al balanţei de plăţi - pondere a deficitului în PIB de 2,6% în 2016, 3,1% în 2017 şi 3,4% în 2018“, comentează Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.
