Sub presiunile Fondului Monetar International (FMI), Guvernul a ajuns sa ia in plina iarna masurile multa vreme amanate de reducere a pierderilor din societatile cu capital de stat, reflectate in deficitul cvasifiscal.
Executivul a amanat pana acum anuntarea masurilor respective, desI acestea nu lasa mult loc de inovatii, fiind vorba, de fapt, de noi majorari de tarife la gaze naturale si energie electrica pentru a le aduce in lei mai aproape de pretul real impus de costurile de productie, si de disponibilizari pentru reducerea costurilor fixe sI, implicit, a pierderilor. Cum cresterea galopanta a deficitului de cont curent este greu de ajustat pe termen scurt prin masuri administrative, solutia mentinerii unui echilibru este reducerea deficitului cvasifiscal. Pana acum, guvernul nu a reusit decat sa controleze deficitul fiscal, care ramasese sub 1% din PIB dupa zece luni din acest an. Adevarata fata a economiei se vede insa in deficitul cvasifiscal.
"S-a observat ca deficitul de cont curent se apropie de suma dintre deficitul bugetar si cel neguvernamental. In privinta deficitului neguvernamental, masurile care pot fi luate sunt reducerea piederilor intreprinderilor de stat, acolo unde este posibil, si majorari ale preturilor reglementate pentru productia altor intreprinderi", au declarat surse din Ministerul Economiei sI Comertului citate de Mediafax.
Masurile urmeaza sa fie analizate in sedinta Guvernului din aceasta saptamana. Fara aplicarea unor masuri care sa creeze franarea dezechilibrarii externe in 2004, FMI nu va accepta sa incheie un nou acord cu Romania. Misiunea Fondului ar urma sa revina la Bucuresti la sfarsitul lunii ianuarie, numai daca autoritatile adopta pachetul de masuri deja discutat.
Guvernul analizeaza posibilitatea ca majorarile de tarife sa se faca trimestrial, pentru ca efectul scumpirilor sa fie mai usor resimtit de catre populatie si de catre companii in conditiile in care acestea vor fi mai putin abrupte sI anticipate din timp. Un asemenea calendar de scumpiri ar atenua sI posibilele socuri la nivelul asteptarilor inflationiste.
Astfel, cuantumul scumpirilor ar putea fi de 4%-5% la fiecare trei luni. In ceea ce priveste energia electrica, majorarea propusa este de 10% la inceputul anului viitor. In urma acestor scumpiri, valoarea ajutoarelor sociale pentru incalzire ar trebui sa creasca.
In ceea ce priveste mineritul, MEC nu ia in calcul majorari de preturi pentru ca acestea ar putea determina scumpiri suplimentare ale preturilor la energie. In schimb, pierderile companiilor din sector vor fi diminuate prin reducerea numarului angajatilor.
Numarul disponibilizatilor ar putea fi de 6.000 de persoane, din care 1.500 in domeniul extractiei huilei si restul in sectorul minereurilor neferoase. Conform angajamentelor luate fata de Uniunea Europeana, Guvernul trebuie sa elimine subventiile pentru aceste domenii.
Compania Nationala a Huilei (CNH) Petrosani a anuntat ca va disponibiliza, in urmatoarele doua saptamani, peste 1.000 de angajati, decizia fiind inclusa intr-un programul de masuri care vor fi adoptate de Ministerul Economiei si Comertului pentru eficientizarea activitatii companiei. Astfel, personalul CNH va fi redus de la aproximativ 17.000 de salariati la 15.970 de angajati.
La randul sau, Autoritatea pentru Privatizare a anuntat ca peste 20 de societati aflate in portofoliul sau vor intra luna viitoare in lichidare voluntara.
Deficitul bugetar pentru anul viitor este de 3% din PIB. Potrivit surselor citate, nivelul deficitului va fi mai redus, intrucat este anticipata mentinerea tendintei inregistrate in ultimele luni de colectare a veniturilor bugetare peste nivelul prognozat. Cheltuielile nu vor fi reduse, urmand sa fie efectuate in limita plafonului aprobat.
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a anuntat recent ca deficitul de cont curent ar putea sa atinga in acest an un nivel de 6,5% din PIB. In aceste conditii, banca centrala si Guvernul au stabilit o serie de masuri pentru limitarea deficitului de cont curent in 2004 sub 6%.
BNR intentioneaza sa introduca norme minime de creditare care sa atenueze explozia creditului de consum reflectata intr-o crestere in cerere de bunuri de consum din import. Isarescu estimeaza ca actiunile Executivului vor contribui la reducerea deficitului extern cu aproape un punct procentual din PIB. In acelasi timp, parghiile monetare utilizate de BNR pentru a contracara deficitul de cont curent ar trebui sa aduca o economie de 0,1 - 0,2% din PIB.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
