Cu un deficit bugetar finantat in proportie de aproape 80% din surse externe, proiecte publice de investitii si facturi explozive ale importurilor pe credite garantate consistent de stat, Romania a ajuns sa datoreze diferitilor creditori externi peste 18 miliarde de dolari. Din suma totala, imprumuturile contractate independent de companii romanesti private reprezinta doar ceva mai mult de o treime, reflectand ponderea dominanta pe care statul si firmele sale inca o detin in economia romaneasca.
In 11 luni din 2003 Romania a imprumutat, cu totul, de pe pietele externe peste 3,1 miliarde de dolari, cu scadente mai mari de cinci ani. Datoria publica externa s-a majorat cu 2,1 miliarde, in timp ce diferite companii private au apelat la credite externe fara garantia statului in valoarea echivalenta a inca un miliard de dolari.
Apetitul dar si posibilitatile de finantare externa ale statului si ale companiilor sale au fost ceva mai mari, in conditiile in care datoria publica a crescut cu circa 21%, in timp ce soldul datoriei comerciale private negarantate a consemnat un plus de aproape 18%.
Aceasta desi Ministerul Finantelor a incercat sa puna frana creditelor obtinute cu garantia statului, astfel incat serviciul datoriei externe private sa fie acoperit direct de catre beneficiarii de credite fara nici o implicare din partea statului si cu consecintele de rigoare in cazul neefecturarii platilor la scadenta.
Majorarea datoriei externe si, implicit, a serviciului anual de plata, poate induce presiuni pe piata valutara printr-o cerere sporita reflectata in cresteri de curs. Daca statul poate planifica evitarea unor varfuri de plata care ar putea produce socuri pe piata, surprize pot aparea in cazul creditelor private contractate aleatoriu de companii sub forma unor sporiri conjuncturale ale cererii de valuta. In ultimii doi ani, serviciul anual s-a echilibrat in jurul a 1,7 miliarde de dolari, dobanzile urcand la o pondere de circa 29% din aceasta suma.
Datoria contractata pe termene scurte, de 1 pana la 5 ani, cu destinatie probabila finantarea de importuri de consum, a scazut usor in 2003, inregistrand la 30 noiembrie 2003 un sold de 1,6 miliarde de dolari.
La nivelul anului 2003, Ministerul Finantelor s-a bazat intr-o proportie covarsitoare pe surse externe de finantare a deficitului, contrar unei strategii de balansare cu piata interna anuntata la inceputul anului. In conditiile in care deficitul bugetar a fost tinut cat de strans s-a putut, inchizand anul la numai 2,4% din PIB, iar finantarea de pe piata externa a fost considerata mai ieftina comparativ cu costul cerut de piata interna, ponderea surselor externe s-a ridicat la circa 77 %, creditorii interni contribuind numai cu restul de 23 %.
Statul s-a imprumutat anul trecut in contul propriu cu aproape 1,6 miliarde de dolari, in principal prin lansarea unei noi emisiuni de obligatiuni pe piata privata de capital in valoare de 700 milioane de euro destinata finantarii deficitului bugetar. Cresterea cu peste 25% a datorie nou contractate fata de 2002 a rezultat si din aprecierea euro fata de dolarul american.
Cu toata cresterea datoriei publice externe, ponderea acesteia in Produsul Intern Brut ramane foarte scazuta comparativ cu situatia tarilor din jur. Acesta este, de fapt, singurul criteriu de convergenta indeplinit lejer de Romania (mult sub pragul de 60% din PIB), dar care poate scapa foarte usor de sub control, dupa cum o arata aat de bine experienta vecinilor.
La 30 noiembrie 2003, ponderea datoriei publice externe in PIB era de 21,5%, cu o crestere minima fata de nivelul inregistrat la sfarsitul lui 2002 - 21,2%.
Anul trecut, Romania a trecut un varf de plata al serviciului datorie externe in luna octombrie, cand a fost rascumparata emisiunea de euroobligatiuni cu maturitatea de trei ani si valoarea de 150 milioane de euro lansata de Ministerul Finantelor in 2002.
Serviciul datoriei continua sa resimta o anumita presiune cauzata de plata ratelor la mai multe credite garantate de stat in perioada 2001-2003 pentru achizitionarea de combustibili de catre societati precum Termoelectrica, Romgaz sau Distrigaz.
In 11 luni din 2003, Finantele a trebuit sa scoata din buzunarul public 229 milioane de dolari reprezentand rate si dobanzi la credite obtinute cu garantia statului de 28 de societati, din care 12 cu capital majoritar privat.
In contul companiilor private statul a platit anul trecut 23 milioane de dolari, reprezentand 10 % din totalul platilor realizate.
Datoria publica externa garantata de stat a crescut anul trecut cu 17,4 %, pana la echivalentul a 3,3 miliarde de dolari. In contul societatilor de stat incapabile sa-si achite datoriile, Finantele au platit 206 milioane de dolari, cei mai mari datornici fiind Nuclearelectrica, Termoelectrica si Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare. Pentru sumele restante sunt calculate penalitati, recuperarea creantelor fiind incheiate conventii de esalonare.
In ciuda intentiilor declarate, datoria publica garantata de stat in numele a diferite companii a crescut sensibil mai mult decat finantarea atrasa pentru proiecte dezvoltate de institutii publice. Astfel, in primul caz soldul datoriei s-a majorat cu 307 milioane de dolari, fata de 264 milioane pentru proiecte publice. Printre marii beneficiari ai garantiilor de stat se numara companii precum CFR Calatori, Hidroelectica, Radiocomunicatii, Nuclearelectrica, Transelectrica si Administratia Nationala a Drumurilor. Finantari externe pe proiecte au obtinut Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, SPP, SRI, Aeroportul Otopeni, compania Tarom si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.
Structura pe scadente a consemnat in 2003 continuarea tendintei de scadere a ponderii datoriei pe termen scurt, peste 80% fiind datorie publica externa contractata pe termene mai lungi de cinci ani. In cursul anului trecut a crescut cu peste 50% ponderea datoriei scadente pe termen de 5-10 ani, in urma lansarii emisiunii de euroobligatiuni pe sapte ani. Ponderea datoriei contractate in euro a continuat sa creasca anul trecut, ajungand la aproape 54% fata de circa 47% la sfarsitul lui 2002. In paralel a avut loc declinul pe masura al dolarului american, care a coborat de la 45% la 36%. Romania mai are de rambursat credite semnificative in franci elvetieni, yeni japonezi, la care se adauga drepturile speciale de tragere in care sunt exprimate datoriile catre FMI.
Din datoria publica externa totala de 11,7 miliarde de dolari, 45% reprezinta credite obtinute de la institutii financiare precum FMI, Banca Mondiala, BERD, Banca Europeana pentru Investitii. Ponderi de cate un sfert sunt detinute de finantarile atrase prin emisiunile de euroobligatiuni lansate annual incepand din 2000, respectiv credite pe termene medii si lungi obtinute de la banci straine private. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
