Marea Neagră este una dintre zonele cu cel mai bun potenţial de resurse începând cu anul 2018 dintre toate zonele pe care le tatonează în acest moment ExxonMobil în căutarea de gaze naturale, reiese dintr-un raport publicat de gigantul american.
Astfel, ţinând cont de volumul estimat pentru fiecare zăcământ, dar şi de participaţia pe care o deţine în fiecare proiect grupul petrolier, Marea Neagră şi sonda Domino din perimetrul Neptun se află acum pe locul şase ca dimensiune între proiectele care au ca dată de start anul 2018. Producţia estimată pentru sonda Domino este de 6,5 miliarde de metri cubi pe an. Anul trecut, de exemplu, România a consumat 11,5 miliarde de metri cubi.
În total, începând cu 2018 pe lista de proiecte care ar trebui să înceapă producţia se află 15 perimetre, în care ExxonMobil deţine participaţii care variază între 20 şi 100%, fiind însă şi un proiect pentru care negocierile privind participaţia sunt în derulare.
Primele cinci proiecte ca importanţă pentru americani, proiecte pentru dezvoltarea unor zăcăminte de gaze, sunt amplasate în Canada, Alaska, Australia şi Tanzania. ExxonMobil mai caută rezerve de gaze naturale în Rusia, Vietnam, Nigeria sau Indonezia, aceasta fiind proiecte programate să înceapă după anul 2018.
Proiectele de explorare şi producţie din domeniul hidrocarburilor sunt printre cele mai intensive din punctul de vedere al costurilor, riscurile asociate acestor activităţi fiind de asemenea semnificative.
De exemplu, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, anul trecut ExxonMobil a terminat cu o pierdere de 321 mil. lei (72 mil. euro) în România, suma oglindind de fapt investiţiile făcute în lucrările de explorare şi producţie. Potrivit informaţiilor disponibile, din zece sonde de explorare forate doar una are succes. Gradul de recuperare în cazul zăcămintelor de gaze naturale este de 70%, în timp ce în cazul celor de petrol gradul de recuperare este de circa 35-40%.
Aventura ExxonMobil în Marea Neagră a început în anul 2008, când americanii au bătut palma cu Petrom pentru explorarea zonei de mare adâncime a perimetrului Neptun din Marea Neagră. Companiile au participaţii egale în acest proiect despre care se spune că ar putea livra primele molecule de gaz spre finalul deceniului. Din 2008, investiţiile făcute de cele două firme în Marea Neagră se ridică la 1,5 miliarde de dolari.
Până în acest moment cele două companii au comunicat o singură dată cifre legate de dimensiunea rezervelor din perimetrul Neptun, spunând că prin intermediul sondei Domino-1 au identificat o acumulare de gaze naturale de 42-84 de miliarde de metri cubi. La nivelul maxim al intervalului şi cu un grad de recuperare de 70%, această pungă de gaze ar putea acoperi de una singură cererea internă timp de mai bine de cinci ani pe fondul scăderii continue a consumului, mai ales din partea industriei.
Faţă de anul 2014, consumul de gaze naturale a scăzut anul trecut cu aproape 20%, până la 11,5 miliarde de metri cubi. Datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că dacă în 2011 sectorul chimic, domeniu în care gazul natural este materie primă, avea nevoie de aproape 3 miliarde de metri cubi, anul trecut chimia nu a mai ars decât un miliard de metri cubi.
Astfel, România a ajuns să nu mai depindă de gazul de import în contextul în care consumul a scăzut accentuat.
Cu toate acestea, în perioada 2011-2015, preţul gazelor pentru consumatorii industriali de talie medie a crescut cu aproape 36%, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publicate de Eurostat. Cu aceste procente, România ocupă locul secund în campionatul european al scumpirilor la gaze, prima poziţie fiind ocupată de Marea Britanie, care a bifat aproape 46%.
Scumpirile au venit pe fondul liberalizării preţului intern la gazele naturale. Ţinta a fost de a aduce preţul gazelor locale la nivel european, prin această mişcare România renunţând la unul dintre avantajele strategice aduse de resursele interne.
Astfel, în contextul în care nu există nicio strategie privind stimularea consumului intern de gaze, Transgaz a obţinut bani europeni pentru un proiect care va interconecta piaţa locală şi resursele din Marea Neagră cu statele vecine şi cu Austria.
De altfel, Transgaz spune că până în 2019 proiectul care va conecta gazul din Marea Neagră cu ţărmul românesc şi mai departe cu consumatorii din Austria va fi gata în urma unei investiţii de 550 mil. euro.