Prevederea legislativă care permite stoparea sau interzicerea decătre Guvern a preluării unei companii sau a unor active dinRomânia dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării apreciază căoperaţiunea prezintă riscuri, este uzuală şi necesară, însă estefoarte important modul de aplicare, apreciază avocaţii şianaliştii.
În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controluluiasupra unor întreprinderi sau a unor active reprezintă riscuripentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea ConsiliuluiSuprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta săfie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene înacest domeniu.
"Prevederea este uzuală şi necesară pentru protejarea siguranţeinaţionale necesare existenţei şi dezvoltării oricărui stat suveranşi menţinerii ordinii de drept. Siguranţa naţională înseamnăprintre altele şi echilibrul / stabilitatea socială şi economică",spune Georgeta Harapcea, avocat la NNDKP (Nestor).
Domenii ca apărare, energie, infrastructură / transporturi,telecomunicaţii, agricultură, farma sau chiar sectorul financiarsunt câteva dintre sectoarele care ar putea fi vizate de noileprevederi legislative. Pe lângă Petrom, Transgaz, Transelectrica,Romgaz, Romtelecom, CEC, Hidroelectrica sunt doar câteva dintrenumele care au potenţialul de a atrage un număr mare deinvestitori.
"Cel mai probabil ar fi afectate industrii sensibile din punctulde vedere al securităţii, precum cel al apărării, energiei,infrastructurii/ transporturilor, telecomunicaţii", apreciazăTalnaru. Ea afirmă că prevederi cu efecte similare există spreexemplu în Statele Unite ale Americii sau în China, dar şi înjurisdicţii din cadrul Uniunii Europene precum Franţa sau MareaBritanie. Regulamentul European privind controlul concentrăriloreconomice permite statelor membre să ia anumite măsuri consideratenecesare pentru a proteja interese legitime precum siguranţapublică. Chiar dacă lista ameninţăilor la adresa siguranţeinaţionale din Legea 51 este destul de specifică, domeniile în carear putea fi aplicată această prevedere din Legea concurenţei (fiindvorba de "riscuri" la adresa siguranţei naţionale) nu se limiteazăneapărat la cele evidente (domeniul militar / transport /comunicaţii), ci ar putea fi vorba de orice sector economicstrategic / foarte important în cadrul unui stat, în funcţie decontextul economic la un moment dat, spune Harapcea.
Consiliul Concurenţei are obligaţia de a informa CSAT înlegătura cu operaţiunile de concentrare economică notificate pentrucă este o autoritate la care este probabil să ajungă multe dintreaceste potenţiale achiziţii.
Harapcea aduce însă în discuţie şi o excepţie: în cazul în caregrupul cumpărătorului nu are cifra de afaceri în România în anulanterior, devine nenotificabilă şi scapă de controlulConsiliului.
"Sunt convins că la nivelul UE există reglementări de acest felşi trebuie să ne aliniem. Nu este ceva rău, dar pare o îngrădire alibertăţii pieţei. Suntem ultimele rămăşite ale politicilorprotecţioniste. În toate momentele de criză, în care nu mai existăbani, tendinţa de protecţionism creşte. Ar fi rău doar dacădeciziile CSAT ar fi luate pe criterii politice şi nu pe criteriide piaţă sau de interes naţional", a comentat şi analistul DragoşCabat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
