♦ Ministrul finanţelor Florin Cîţu se mândreşte cu datele de marţi ale INS care au revizuit în sus contribuţia investiţiilor la creşterea economică din T1, de 2,7%, an/an ♦ Însă datele ministerului pe care îl conduce arată că statul a avut o contribuţie marginală la această creştere: în T1, cheltuielile de capital au crescut cu doar 1,3%.
Ministrul finanţelor Florin Cîţu crede că datele Comisiei Europene privind evoluţia economiei României (minus 6% cădere în 2020) sunt prea pesimiste. Ministrul se uită la partea plină a paharului: “Dacă mă uit la vecinii noştri, România are o estimare de minus 6%, dar Ungaria de minus 7% şi aşa mai departe. Trebuie să ne uităm la această estimare în contextul în care trăim în Uniunea Europeană. Rămân la opinia că este o estimare prea pesimistă, dacă ne uităm la ce se întâmplă în România astăzi“.
Ce se întâmplă? Ministrul finanţelor, Florin Cîţu: “Am avut, pe lângă confirmarea de la INS a creşterii economice în primul trimestru cu 2,7% (an/an – n. red.), am avut o revizuire în sus, şi asta a fost foarte important, a contribuţiei investiţiilor la creşterea economică din primul trimestru, de la 0,9 la 2 puncte procentuale“.
INS a publicat marţi datele detaliate despre evoluţia PIB în T1/2020 care arată o creştere a PIB de 2,7% faţă de T1/2019 şi de 0,9% din PIB faţă de T4/2019. Datele sunt mai bune decât aşteptările, dar ele nu au reflectat decât puţine zile de carantină a economiei provocată de pandemie. INS a revizuit, apoi, în sus, contribuţia investiţiilor la această creştere economică, de la 0,9%, cifră estimată în iunie, la 2%, în comunicarea de marţi. Ministrul finanţelor Florin Cîţu şi premierul Ludovic Orban au anunţat programe vaste de investiţii publice, ca răspuns la criză, iar ministrul foloseşte datele INS drept confirmare a intenţiilor bune ale guvernului, intenţii lăudate de macroeconomişti. Doar că chiar datele Finanţelor arată că avansul investiţiilor şi contribuţia lor bună la creşterea economică, în primul trimestru din acest an, nu pot fi puse pe seama unor investiţii publice mai mari.
Potrivit execuţiei bugetare la T1, cheltuielile de capital (investiţiile statului) au crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu doar 1,6%, până la 3,2 mld. lei (un plus de doar 53 mil. lei faţă de T1/2019). În aceeaşi vreme, cheltuielile totale ale bugetului consolidat au crescut de opt ori peste creşterea cheltuielilor de capital – un plus de 12,7%, la o scădere de venituri totale de 3,3%. Cheltuielile de bunuri şi servicii au crescut, la trei luni din an, cu 17,4%, cele cu asistenţa socială (inclusiv pensiile) cu 17%, iar cele de personal cu 9,4%.
Anul trecut, investiţiile au crescut puternic în sectorul privat şi au avut o pondere în PIB de 23,6% (21,1% în 2018) şi o contribuţie la creşterea economică (4,1%) de 3,8%. Investiţiile private au continuat în prima parte din an – planurile sunt făcute de luni bune - înaintea izbucnirii pandemiei, dar căderea se va vedea în lunile ce vin pentru că, explică economistul Laurian Lungu, investiţiile private îngheaţă în criză, iar aici este rolul statului să ia, pentru o perioadă, hăţurile investiţiilor.
La cinci luni se vede o ameliorare. Cheltuielile de capital au crescut cu 19,5%, an/an, un plus de 1,2 mld. lei, până la 7,4 mld. lei. Însă acestea înseamnă doar 0,7% din PIB, faţă de cheltuielile de personal de 4,1% din PIB. Cheltuielile care includ şi fondurile europene au crescut şi ele puternic, cu 36%, până la 13 mld. lei. Dar noi nu ştim încă, dacă miliardele de lei puse pentru achiziţia de echipamente medicale şi consumabile sunt “investiţii“. În plus, banii UE pentru investiţii sunt amestecaţi cu subvenţiile pentru agricultură, ca nimeni să nu mai înţeleagă nimic.Un lucru e clar: la cinci luni, veniturile au înregistrat un minus 3,4%, iar cheltuielile un plus de 14,4%. Deficitul a ajuns la 3,6% din PIB, deja (38,8 mld lei). De unde bani pentru investiţii publice?
iualian.anghel@zf.ro
