♦ Promisiunea celor 450 de kilometri de autostradă în cinci ani vine în condiţiile în care între 2015 şi 2019, tot în cinci ani, s-au facut 210 kilometri de autostrăzi ♦ În perioada 2010-2020 s-au făcut în medie pe fiecare an 31 de kilometri.
Trenuri pe hidrogen, o nouă magistrală în Bucureşti dar şi metrou la Cluj alături de autostrăzi cu staţii de încărcare pentru maşini electrice din 16 în 16 kilometri pe ambele sensuri, dacă sunt luate în calcul cei 434 de kilometri de autostradă, reprezintă cele mai importante proiecte pentru care Ministerul Transporturilor doreşte să atragă fonduri de 7,6 mld. euro prin PNRR - Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Condiţia ca România să acceseze fondurile este ca proiectele să fie gata până în 2026, adică în următorii cinci ani, altfel cheltuielile vor fi suportate de bugetul de stat. Astfel, în condiţiile în care în România metroul din Drumul Taberei s-a construit în zece ani, iar an de an abia sunt livraţi circa 50 de kilometri de tronsoane de autostradă, „cioturi“ finalizate în diferite locuri fără legături unele cu altele, statul se angajează să livreze în cinci ani o autostradă de 320 de kilometri între Ploieşti şi Paşcani, „capetele“ autostrăzii 8 dintre Târgu-Mureş şi Iaşi, dar şi tronsonul lipsă de 9 kilometri unde ar trebui construit un ecoduct, pe A1 între Sibiu şi Deva. „Prin finanţarea autostrăzilor 7 şi 8 ce vor lega regiunea de Bucureşti şi de Transilvania se va asigura o conexiune rapidă ce va permite o creştere a nivelului de investiţii străine şi implicit a locurilor de muncă bine plătite“, scrie în documentul de prezentare al PNRR.
Promisiunea celor 450 de kilometri de autostradă plănuiţi de România pentru următorii cinci ani vine în condiţiile în care în perioada 2015-2019, aşadar tot în decurs de cinci ani, au fost daţi în folosinţă mai puţin de 210 kilometri de drum rapid.
Între 2010 şi 2020, ritmul mediu de construcţie de autostrăzi a fost de 31 de kilometri pe an.
Miza autostrăzilor o reprezintă implementarea unei reţele de 52 de staţii electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare - o medie de 5 puncte de încărcare per staţie), în condiţiile în care prin acestea s-ar susţine reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin încurajarea maşinilor electrice.
„Prin reformele şi investiţiile propuse în cadrul componentei se va asigura completarea reţelei de staţii electrice de reîncărcare cu 52 de staţii de încărcare electrică care vor avea 264 de puncte de încărcare până în anul 2026 pe cele 4 autostrăzi propuse prin PNRR, contribuind astfel la obiectivele stabilite prin Pactul Verde European. Această măsură este în linie cu Strategia privind Cadrul Naţional de Politică pentru Dezvoltarea Pieţei în ceea ce Priveşte Combustibilii Alternativi în Sectorul Transporturilor şi pentru Instalarea Infrastructurii Relevante în România, document adoptat în anul 2018. De asemenea, măsurile sunt corelate cu iniţiative aflate în curs de implementare, cu finanţare din fonduri europene, prin Mecanismul pentru Interconectarea României (CEF) care vizează implementarea primei reţele de staţii de alimentare a vehiculelor cu gaz natural comprimat din România de-a lungul coridoarelor europene de transport“, se explică în document.
Cea de-a doua miză o reprezintă realizarea a 625 de hectare de perdele forestiere de-a lungul autostrăzilor nou-construite. Spre comparaţie, DN2 este blocat an de an atunci când este viscol, în România nefiind construite astfel de perdele forestiere în ciuda problemelor din fiecare iarnă.
În plus, prin PNRR, guvernul vrea să crească numărul maşinilor electrice şi hibride din parcul naţional cu 100% până în 2026, ceea ce ar însemna ca în următorii cinci ani să ajungem la peste 100.000 de astfel de vehicule. În plus, statul vrea să reînnoiască 200.000 de maşini din parcul auto naţional, tot până în 2026, în condiţiile în care din 2017 de când a fost eliminat timbrul de mediu sunt importate anual aproape 500.000 de maşini vechi sau foarte vechi.