După companiile din energie la care guvernul a cedat pachete mari de acţiuni pentru aşa-zisele despăgubiri, de fapt mijloace de îmbogăţire rapidă ale samsarilor care au cumpărat la 10-20% din valoare titlurile de retrocedare, noua ţintă sunt pădurile.
Guvernul vrea înfiinţeze prin noua lege a retrocedărilor un fond naţional în care să verse ce a mai rămas în proprietatea statului pentru a compensa persoanele ale căror imobile au fost confiscate de regimul comunist în urmă cu peste şaizeci de ani şi care nu mai pot primi compensaţii în natură.
Nicio altă ţară din Europa de Est nu a mai cedat câte 20-40% din companiile din energie sau din monopoluri pentru retrocedări. Ungaria, Polonia şi Cehia au limitat retrocedările.
În prezent, peste 200.000 de dosare de despăgubire aşteaptă să fie soluţionate, dar nimeni nu ştie cu exactitate valoarea acestor solicitări şi nici câte dintre aceste cereri sunt cu adevărat îndreptăţite. Nu există un registru naţional al cererilor de retrocedare din care să reiasă exact suprafaţa terenurilor sau numărul de locuinţe reclamate.
Se ştie însă ce se pregăteşte pentru a intra în acest nou fond naţional.
Întrebat despre ce suprafaţă de terenuri va intra în acest fond naţional, George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţia responsabilă în ultimii şapte ani de retrocedări, a răspuns:
„Este vorba despre o suprafaţă de 400.000 de hectare formată din terenurile aflate în prezent în administrarea ADS, de terenurile institutelor ÅŸi staÅ£iuÂnilor de cercetare ÅŸi ale minisÂteÂreÂlor. De asemenea, Romsilva mai disÂpune de 3,2 milioane de hectare de pădure.“
La un preţ mediu de circa 3.000 de euro pe hectar, activele viitorului fond naţional se ridică la circa 10,8 miliarde de euro. Acest fond va scoate la vânzare activele statului prin licitaţie, iar achiziţia acestor proprietăţi se va face prin puncte primite de cei care ar avea dreptul la retrocedări, dar statul nu le mai poate da casa sau terenul pentru că au devenit de utilitate publică.
Un punct are valoarea de un leu, iar cea care decide câţi lei valorează un imoÂbil ÅŸi câte puncte are de primit un fost proprietar este Comisia NaÅ£ională pentru Compensarea Imobilelor, o supra-comisie condusă de George BăeÅŸu, preÂÅŸedintele ANRP, ÅŸi care va fi în subordinea primului-ministru. Astfel, BăeÅŸu va deveni responsabil peste active de 11 mld. euro dacă proiectul de lege va fi aprobat. GuverÂnul Ponta vrea să îşi asuÂme răspunderea pe proiect pe 26 martie. Este un caz unic în Europa ceea ce este pe cale să facă România, stat ce în ultimii douăzeci de ani a retrocedat case ÅŸi terenuri în natură, a plătit în numerar ÅŸi acÅ£iuni de 4 mld. euro la Fondul ProÂprieÂÂtatea. Fondul deÂÅ£ine acÅ£iuni la Hidroelectrica (20%), Petrom (20%), Romgaz (15%), PoÅŸta Română (25%) sau Salrom (49%), dar valoarea acestor participaÅ£ii este de fapt mult mai mare, astfel încât statul român a plătit de fapt peste 10 miliarde de euro. De fapt, statul ar fi trebuit să vândă direct aceste particiÂpaÅ£ii pe bursă ÅŸi cu banii să satisfacă cererile de retrocedare, în limita unui plafon ca în Ungaria sau Polonia care să fie determinat de posibilităţile statului.
Acum, din nou este pusă la cale o procedură de acordare de puncte, care ridică riscul ca samsarii să fie din nou principalii beneficiari ai procedurii de restituire este ridicat, la fel cum s-a întâmplat şi cu Fondul Proprietatea.
Atunci titlurile au fost cumpărate la 10-20% din valoare ÅŸi au fost vândute la listare la 60% din valoare. Nici acum acÂÅ£iunea FP nu a ajuns la valoarea nomiÂnală de un leu, deci foÅŸtii proprietari sunt la rândul lor nemulÅ£umiÅ£i de valoare ÅŸi cer socoteală în continuare în justiÅ£ie statului să fie despăgubiÅ£i la justa valoare de un leu pe acÅ£iune cel puÅ£in.
„Este complicat tot ceea ce se înÂtâmÂplă în domeniul retrocedărilor ÅŸi noul proiect de lege nu face excepÅ£ie. Dacă nu ai un «inginer» care să cunoasÂcă bine mecanismele, nu ai nicio ÅŸansă să primeÅŸti despăgubiri ÅŸi riÅŸti să rămâi pe afară sau să îţi vinzi dosarul. Åži acum umblă persoane interesate care încearÂcă să convingă persoane care au de recuperat sume mai mari pentru a le cumÂpăra dosarele“, a spus Angelica Budiu, 55 de ani, din Arad, care aÅŸteaptă din 2008 încasarea unor despăgubiri de 85.000 de lei de la ANRP, pentru un teren.
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a fost implicat personal în tranzacÅ£ii cu titluri subevaluate la FP, chiar dacă a iniÅ£iat ÅŸi votat în guvern acest proÂiect de lege al FP ca premier.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels