Nokia implineste anul viitor 140 de ani. Sa nu credeti insa ca de tot atatia ani produce celulare. Afacerile companiei si-au schimbat cursul de mai mai multe ori de-a lungul timpului, dar succesul a venit din telefonia mobila, chiar daca producatorul finlandez resimte acum o puternica concurenta din partea principalilor rivali.
Nokia a fost printre primele companii care au produs echipamente pentru telefonia mobila intai pe sistem analog (NMT) si apoi pentru standardul GSM. Rezultatele companiei pe anul 2003 au fost mai mult decat satisfacatoare: incasari totale de 36,2 miliarde de dolari si un profit operational inainte de taxe de 6 miliarde de dolari. Valoarea de piata a companiei (market cap) este estimata de Forbes la 104,3 miliarde de dolari. De-a lungul timpului, Nokia a produs celuloza, cizme de cauciuc, cabluri si apoi tevelizoare si computere. Insa succesul comercial i-a venit din celulare, aparatele care se afla in buzunarele a mai bine de o treime din utilizatorii de telefonie mobila din intreaga lume.
De la celuloza la cabluri si cauciuc
Numele companiei, spun finlandezii, vine de la un mic animal de prada ce traia pe malurile raului Nokianvirta, care trece prin regiunea - ati ghicit - Nokia. Dupa ce fondatorul companiei a ales in 1865 tocmai acest nume pentru firma sa, Nokia a inceput sa reprezinte mai mult comunitatea oamenilor de afaceri din zona. Orasul care s-a nascut in zona, Phjos-Pirkkala, a fost pana urma botezat si el Nokia.
Istoria companiei incepe cu o mica fabrica de celuloza infiintata de Fredrik Idestam. La finalul secolului sunt fondate si celelalte doua grupuri care aveau sa fie mai tarziu reunite sub blazonul Nokia, Finnish Rubber Works, producator de produse din cauciuc si Suomen Punomotehdas Oy, producator de cabluri. La secolului 20, compania de dezvolta tot mai mult, achizitiile vizand si alte domenii ale industriei, precum cea forestiera sau furnizorii de energie electrica.
Razboaiele mondiale si probleme economice au obligat practic mult timp Nokia sa se orienteze doar spre piata finlandeza. Transformarea companiei incepe astfel o data cu extinderea spre comertul international. Reunirea celor trei grupuri (Nokia, Finnish Cable Works si Rubber Works) are loc de facto in 1967, noua companie fiind botezata Oy Nokia.
Extinderea afacerii se face pe toate segmentele, de la productia de cauciuc si cabluri, pana la primele aparate electronice. In anii '80 decompania finlandeza devine un jucator de nivel european in industria cauciucului. De asemenea, achizitionarea producatorilor de televizoare Oceanic si a Standard Elektrik Lorenz (SEL) fac din Nokia unul dintre principalii jucatori pe aceasta piata - locul trei in Europa. Spre finalul anilor '80 incepe orientarea spre comunicatii mobile. In 1989-1991, Nokia se retrage din industria hartiei, vanzand toate unitatile sale pentru a-si intrepta atentia catre industria produselor electronice de larg consum. In anii '90 Nokia devine principalul furnizor de echipamente pentru retelele de telefonie mobila din Europa si apoi lider pe piata celularelor, pozitie pe care a conservat-o si pe timpul recesiunii industriei telecom.
Revolutia digitala a inceput in 1994, cand Jorma Ollila, directorul executiv al Nokia (CEO) a decis sa renunte la anumite activitati si sa concentreze compania exclusiv pe telecomunicatii. Implementarea noii strategii a avut efect imediat asupra rezultatelor financiare ale companiei. Ollila a fost si cel care a decis retragerea companiei din celelalte activitati si reorientarea exclusiv spre telefonia mobila.
Telefonia mobila, de la analog la digital
Nokia a inceput dezvoltarea sistemelor de telefonie mobila din 1974, cand divizia de electronice dezvolta deja dispozitive pentru transferul digital de date si radio-telefoane. La inceputul anilor '80 incepea sa ia avant telefonia mobila in sistem NMT (telefonie mobila pe tehnologie analogica), iar prima retea pusa de punct de Nokia este instalata in Finlanda. Acceptarea NMT ca un standard international a dus la extinderea unor astfel de retele in Europa si Rusia si mai tarziu chiar in Orientul Mijlociu si Asia. Primele discutii despre telefonia mobila digitala apar in 1987, iar in 1989, Nokia furniza deja o retea GSM pentru operatorul finlandez Radiolinja. In anii '90 compania a furnizat astfel de retele pentru operatori de 90 de state ale lumii.
Din 1994, popularitatea serviciilor GSM incepe sa creeze o piata foarte mare pentru telefoane si accesorii, Nokia fiind printre primii producatori care ataca aceasta piata. Compania ajunge la finalul mileniului principalul producator de telefoane mobile la nivel mondial.
Un model de business cu planificare pe termen lung
Inca din anii '70, conducerea Nokia pune accent pe planificarea afacerii pe termen lung si pe urmarirea unei strategii de imbunatatire a profitabilitatii. Diversele divizii au fost reorganizate de mai multe ori pe parcursul timpului, in jurul unor centre de profit, iar structurile de conducere au fost organizate in asa incat persoanele de conducere din fiecare divizie sa raporteze direct managementului central.
Jorma Ollila, care a fost numit presedinte si CEO al Nokia in 1992, a decis concentrarea afacerii exclusiv pe segmentul telecomunicatii, unde compania trebuia sa genereze valoare si sa devina un producator de talie mondiala. Compania a renuntat la afacerile cu hartie si cele cu cauciuc in anii '90. Anul trecut, Nokia a trecut printr-o noua reorganizare, de la 1 ianuarie noua structura incluzand patru grupuri de afaceri: Mobile Phones; Multimedia; Networks si Enterprise Solutions. Noua structura include de asemenea trei nivele de organizare, pe o ierarhie orizontala: relatii cu clientii si managementul afacerilor, platforme tehnologice si cercetare si divizia de investitii si infrastructura de afaceri.
"Schimbarile au fost gandite pentru a spori capacitatea companiei de a utiliza oportunitatile existente in domeniul comunicatiilor de voce, al dispozitivelor multimedia pentru publicul larg si al solutiilor destinate companiilor", explica nu demult Jorma Ollila (CEO).
Politica nu merge fara economie
Seful Nokia este cu siguranta un om polivalent. Jorma este specializat in stiinte politice, economie si stiinte. In 1995, el a primit titlul onorific de doctor in stiinte politice, iar in 1998 pe cel de doctor in tehnologie. Pasionat de tenis, Ollila implineste anul viitor 55 de ani.
Inainte de a se alatura echipei de la Nokia, Ollila a petrecut cinci ani in cadrul Citibank, ocupand diverse functii si facand ulterior parte din consiliul administrativ al companiei. In 1985, el a intrat in echipa Nokia si a urcat rapid in ierarhie, detinand mai multe pozitii administrative, pana in 1992, cand a preluat conducerea companiei finlandeze.
In calitate de presedinte si CEO, Jorma Ollila a coordonat procesul de redefinire a Nokia, nu numai ca simplu producator de echipamente, ci ca una din companiile care dau tonul domeniul telefoniei mobile. El a fost cel care a elaborat strategia ambitioasa ce a dus la restructurarea fostului conglomerat industrial. Alaturi de echipa sa, Ollila a accelerat dezvoltarea Nokia, care a devenit una dintre cele mai importante companii atat in sectorul telefoanelor mobile, cat si pe piata infrastructurilor pentru telecomunicatii.
Jorma ramane polivalent si in domeniul afacerilor. El face parte din consiliile de administratie ale Ford Motor Company, Otava Books and Magazines Group si UPM-Kymmene Corporation. El este de asemenea membru al mai multor organizattii profesionale, printre care European Roundtable of Industrialists, comitetul pentru Tehnologie al ONU si altele.
Seful Nokia castiga cat tot board-ul Phillips
Seful companiei finlandeze Nokia, Jorma Olila, a obtinut o majorare a salariului si a bonusului primit de aproape un milion de euro anul trecut, in ciuda problemelor companiei. Ollila a castigat pe 2003 circa 3,8 milioane de euro (4,83 milioane de dolari), suma care a inclus un bonus de 2,25 milioane de euro, potrivit documentelor remise de Nokia Comisiei Federale americane care supervizeaza activitatea pe Wall Street (SEC). Astfel, seful Nokia a castigat mai mult decat intregul consiliu director al companiei olandeze Philips Electronics intr-un an de zile. Cei cinci membri ai consiliului Philips au primit in 12 luni drept salarii si bonusuri 3,14 milioane de euro in total. Cu toate acestea, sumele primite de Jorma Ollila sunt mult mai mici fata de cele ale sefului Cisco Systems, liderul mondial in echipamente de retea pentru Internet. John Chambers a incasat un salariu simbolic de 1 dolar in 2003, insa a primit optiuni care valoreaza 85,7 milioane de dolari.
Pentru Ollila totusi 2003 a fost un an bun, seful Nokia incasand cu 900.000 de euro mai mult decat in 2002. Salariul de baza al directorului executiv a fost marit cu putin peste 13.000 de euro, la 1,4 milioane de euro.
Nokia a trecut cu bine peste recesiunea telecom
Daca in anii '80 - '90 cifra de afaceri a companiei s-a situat mult timp intre 1 si 4 miliarde dolari, succesul a venit cu adevarat odata cu producerea telefoanelor mobile GSM. Vazarile de terminale mobile au adus o crestere rapida a incasarilor companiei. Cea mai impresionanta crestere a vanzarilor s-a inregistrat intre 1996 si 2001, cand cifra de afaceri a ajuns de la 7,5 miliarde de dolari la peste 35 de miliarde de dolari. In 2002, incasarile companiei finlandeze se ridicau la aproape 36 de miliarde de dolari.
Pe langa cresterea puternica a vanzarilor, Nokia si-a marit in aceasta perioada nivelul profitabilitatii. Saltul cel mai important al profitului a avut loc in 1993: de cinci ori mai mare decat in anul precedent.
Dificultati in primul trimestru 2004
Oficialii Nokia au recunoscut ca problemele de productie si livrare a telefoanelor mobile i-au avantajat pe principalii sai rivali, Motorola si Samsung. Incasarile companiei pe primele trei luni ale 2004 au fost cu 2% mai mici fata de aceeasi perioada a anului trecut (6,6 miliarde de dolari), in special din cauza fluctuatiei cursului valutar. Desi incasarile in dolari sunt mai mari, slabiciunea monedei americane a facut ca sumele in euro sa fie mai mici comparativ cu primul trimestru al anului 2003. Principala divizie a grupului finlandez, Nokia Mobile Phones, a raportat o scadere cu 15% a incasarilor nete, ajungand la 4,3 miliarde de euro, si un profit operational de 1,1 miliarde de euro, cu aproape 25% mai mic decat in intervalul similar de timp din cursul anului precedent. De asemenea, desi cererea de telefoane mobile ca numar de unitati a crescut la nivel mondial cu 29% fata de anul trecut, vanzarile Nokia au urcat doar cu 17,2% in aceasta perioada.
Compania a mai anuntat ca rezultatele pe trimestrul al doilea al acestui an vor si mai slabe decat cele inregistrate in primele trei luni, cifra de afaceri si profitul urmand sa se diminueze. "Am avut intarzieri fata de termenele de executie. Ar fi trebuit sa lansam produse noi cu sase luni inaintea concurentilor", a declarat Jorma Ollila, presedintele executiv (CEO) al Nokia. Compania finlandeza a pierdut si o parte din cota sa de piata la nivel mondial, care s-a redus de la 34,1% pe trimestrul patru al 2003 la 29,3% in primele trei luni ale acestui an, conform companiei de cercetare a pietei IDC. "Nokia va avea mult de luptat pentru a-si conserva pozitia de lider", a apreciat un analist al pietei.
Problemele Nokia confirma temerile unor analisti conform carora portofoliul de telefoane mobile al companiei finlandeze nu se mai ridica la nivelul rivalilor Motorola sau Samsung, a caror oferta include numeroase terminale cu ecrane color si camere foto digitale, disponibile la preturi medii.
Celularul va inlocui computerul in urmatorii zece ani
Sperante exista insa pentru viitor. Jorma Ollila spune ca in umratorii zece ani celularul se va dezvolta atat de puternic incat va ajunge sa ia locul computerului personal. Dezvoltarea tehnologiilor de comunicatii fara fir va ajuta de asemenea telefoanele mobile sa indeplineasca din ce in ce mai usor si rapid unele din functiile traditionale ale PC-ului: transmiterea de mesaje email, poze sau filme, vizitarea de site-uri de Internet, etc.
"Ceea ce facem acum stand la birou vom putea face atunci cu ajutorul unor telefoane mobile, totul fiind mult mai usor", a precizat Ollila. "Peste zece ani - si este un rastimp foarte lung- vom avea celulare foarte puternice, care vor putea face toate aceste lucruri", a spus el.
De asemenea, peste zece ani jumatate din populatia lumii va comunica cu ajutorul telefonului mobil, cu alte cuvinte vor fi de vreo trei ori mai multi utilizatori decat in prezent, a apreciat Ollila. El a prognozat de asemenea ca numarul clientilor companiilor de telefonie mobila va creste la doua miliarde pana in 2008, fata de 1,3 miliarde in prezent. Seful Nokia a precizat ca, cea mai importanta contributie la aceasta crestere o vor avea pietele emergente, cu precadere China, Indonezia, India, Brazilia si Rusia. In urma cu doi ani, China a detronat Statele Unite, devenind cea mai mare piata de telefonie mobila din lume.
Nokia in Romania
Compania finlandeza si-a deschis oficial biroul din Romania in 1999. Anul urmator, datele statistice arata ca Nokia era deja lider al pietei locale de telefonie mobila, pozitie pe care sI-a mentinut-o si astazi. Nokia a ales sa nu desfasoare activitati comerciale directe in Romania, acestea fiind derulate prin distribuitorii sai autorizati. In prezent portofoliul de produse al companiei se ridica la peste 20 de terminale, noile produse fiind aduse in Romania in acelasi timp in care sunt lansate la nivel international.
Si pentru Nokia, Romania este o piata importanta, cu perspective de viitor, care se afla in acest moment in faza de maturizare.
dan.dragomir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
