Johanna Quandt, 89 de ani, a decedat la începutul săptămânii trecute în vila sa din Bad Homburg, din apropierea oraşului Frankfurt. Vestea a fost anunţată de membrii familiei două zile mai târziu. Familia Quandt deţine aproape 50% din emblematicul constructor auto BMW şi este considerată a fi una dintre cele mai bogate din Germania. La nivel mondial, Quandt ocupă locul 77% în clasamentul averilor realizat de revista Forbes.
Născută la Berlin în 1926, doamna Quandt a lucrat ca infirmieră în ultimii ani ai războiului, după care a devenit secretară la Frankfurt pentru grupul Afa, actualul Varta, specializat în baterii electrice. Şeful ei, Herbert Quandt, era directorul întreprinderii şi un moştenitor bogat. Herbert a luat-o de soţie pe Johanna, cu 16 ani mai tânără decât el, în 1959, fiind a treia sa căsătorie.
Cu un an mai devreme, Herbert Quandt împiedicase vânzarea BMW, pe atunci în criză, către Daimler. El a redresat afacerea, care ulterior a devenit unul dintre cele mai spectaculoase succese ale industriei germane. BMW, care a vândut două milioane de automobile din gama de vârf anul trecut, este adesea citată ca fiind compania pe care o preferă cei mai mulţi dintre tinerii licenţiaţi ai Germaniei.
La moartea lui Herbert Quandt, în 1982, Johanna şi copiii săi Susanne şi Stefan au moştenit un imperiu cu participaţii la numeroase companii prospere: pe lângă BMW, familia este proprietara grupului din industria chimică Altana şi bineînţeles a Varta. Susanne (Klatten prin căsătorie) este acţionară la SGL Carbon, care produce fibră de carbon pentru carosarea maşinilor electrice ale BMW. Familia Quandt deţine, de asemenea, 10% din compania de securitate digitală Gemalto şi 22% din Nordex, producător de turbine eoliene.
Anul trecut, numai dividendele plătite de BMW au adus clanului 815 milioane de euro. Cât a stat la conducerea imperiului, doamna Quandt a evitat cu mare atenţie publicitatea, abordând o discreţie aproape monahală. Fundaţiile sale susţin spitale şi jurnalismul economic.
Familia sa este, de asemenea, recunoscută pentru donaţiile generoase acordate partidelor politice, în special Uniunii Creştin Democrate conduse acum de cancelarul Angela Merkel.
Discreţia legendară a fost tulburată în 2007, când un documentar de televiziune a adus la lumină trecutul sumbru al tatălui lui Herbert Quandt, Günther Quandt, care a exploatat 50.000 de persoane forţate să muncească în timpul războiului în condiţii subumane. Doamna Quandt a angajat atunci un istoric pentru a face „săpături“ în istoria familiei. Tatăl ei a fost istoric.