Încântător a fost nivelul artistic şi mesajul cultural, pentruca duşul să vină de la raportarea inevitabilă la situaţiasocio-culturală şi morală a zilelor noastre. Titlul articoluluinecesită o explicaţie. Iar aceasta se găseşte în idealul sonor încare s-au format generaţiile de muzicieni activi din România.Formaţi pe principiile de performanţă ale şcolii ruseşti,muzicienilor şi prin extensie publicului românesc li s-a indus unideal sonor de sorginte romantică, cu sonorităţi pline, puse subsemnul unei estetici interpretative pline de temperament. Pasajelede virtuozitate sunt atacate în forţă, părţile lente exhibă unsentimentalism care, chiar dacă oarecum diluat faţă de cel rusesc,particularizează o bogăţie de pasiuni tipice balcanilor. Mai puţinrafinat, interiorizat, detaliat, discursul sonor este poate maipuţin profund, dar mai frust şi mai ardent în datele lui emoţionaleesenţiale.
Pentru a fi şi mai sugestiv, am să fac o comparaţie între idealulsonor al publicului românesc şi gustul bomboanelor Bucuria, care semai fabrică în Republica Moldova. Acestea au exact gustulbomboanelor noastre de acum mai bine de douăzeci de ani (fiindcă înultimii ani nu se mai găseau), cu care, aşa cum se întâmplă şi cuidealul sonor "made in USSR" nu ne mai întâlnim decât prinintermediul unor importuri întâmplătoare. Şi pentru că gustul esteprin excelenţă subiectiv, am să mai spun doar că în cazulbomboanelor diferenţa este totuşi mai mică decât în cazul uneiîntâmplătoare comparaţii dintre orchestrele care, de altminteri,îşi vor vizita reciproc capitalele.
Pentru că Filarmonica din Bucureşti are onoarea să deschidă ceade a 6-a ediţie a "Festival World Symphony" în seara de 3 iunie, laSala Coloanelor din Moscova, cu un program compus din SimfoniaI de Beethoven şi Simfonia a II-a de Enescu. Al doileaconcert al Filarmonicii noastre e programat în cel mai estic oraşal Europei, Perm, unde, ca şi la Moscova sub bagheta dirijoruluiHoria Andreescu, orchestra din Bucureşti interpretează Concertulromânesc de Ligeti, Preludiile de Liszt si Simfonia aII-a de Enescu.
Sperăm ca acolo, departe, în Rusia, instrumentiştii, artiştii,oamenii din Filarmonica "George Enescu" din Bucureşti să aibă forţade a se ridica deasupra vremurilor de acasă, onorând astfel idealulsonor în care s-au născut şi s-au format ca muzicieni. Dacă vor fireuşit acest lucru, îl vor şti doar ei, în forul lor interior şi...publicul.
Exemplul a fost dat cu brio de prezenţa ruşilor la Bucureşti,mai ales în prima seară când tempo-urile dirijorului Yuri Simonovau concretizat o viziune dirijorală perfect articulată, argumentatăşi susţinută cu strălucire fie că a fost vorba depre Simfonia aXI-a "Din Lumea Nouă" de Dvorak, "Pasărea de foc" de Stravinski,sau "Moartea Isoldei" de Wagner, de nişte instrumentişti care -asemenea bomboanelor moldoveneşti - ne aminteau de membriiFilarmonicii "George Enescu" de acum 30 de ani.
VIRGIL OPRINA (n. 1964) lucrează ca operator imagine deteleviziune din 1990 şi este jurnalist free-lancer de televiziuneşi corespondent Thompson Reuters din 1996. Absolvent alUniversităţii Naţionale de Muzică are de asemenea şi un master înmuzicologie, fiind în prezent doctorand la aceeaşi facultate. Scriecritică muzicală din 1995 adunând sute de articole publicate înreviste sau secţiuni culturale ale cotidianelor din România, pesite-uri culturale, îmbinând activitatea publicistică şi derealizator de documentare, reportaje şi corespondenţe deteleviziune, cu aceea de interpret de muzică contemporană saublues.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
