Statul a avut venituri totale de 216,8 mld. lei şi cheltuieli de 255,6 mld. lei în primele 9 luni ale acestui an, rezultând un deficit nominal de 26,9 mld. lei (2,62% din PIB).
Economiştii nu mai cred că deficitul fiscal va respecta limita impusă de 3% din PIB la care s-a angajat guvernul PSD, acum demis de Parlament.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raffeisen Bank, este de părere că derapajul deficitului peste ţinta de 3% din PIB este inevitabil, însă este important să fie luate unele măsuri pentru ca derapajul să nu fie foarte violent.
„Dacă ne uităm la ultimele 12 luni deficitul este în jur de 4%, iar pe primele 9 luni anualizat este undeva la 4,5% ca procent din PIB. Riscul este iminent de a rata cu mult ţinta de 3% din PIB. Este nevoie de măsuri de corecţie ca să nu derapăm foarte tare, dar derapajul este clar. Este foarte posibil ca în luna octombrie să fim deja la 3%”, a declarat el pentru ZF.
Pe de altă parte, Adrian Benţa, consultant fiscal, este de părere că România s-ar putea încadra în ţinta de deficit bugetar cu foarte mare dificultate, însă are nevoie de limitarea cheltuielilor: „Dacă gestionăm bugetul în sensul de a mai limita din cheltuieli sau poate reuşim nişte încasări bugetare mai mari acum, la sfârşitul anului, am putea să ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar. Desigur, foarte greu. Pe de altă parte, dacă mergem în continuare cu prime de vacanţe, cu decontarea unor cheltuieli mari, sunt toate şansele să depăşim ţinta de 3%. Vom mai avea un joc de glezne, adică ori se vor amâna investiţiile, ori se vor amâna plăţile din ultimele luni ca să ne încadrăm în ţinta de deficit”, a spus Benţa, citat de Mediafax.
Veniturile fiscale au crescut în primele 9 luni ale acestui an la un ritm anual de 9,6% şi au fost în valoare nominală de 113,7 mld. lei. Veniturile din impozitul pe profit au fost de 12,5 mld. lei, în creştere cu 14,5% an/an. Veniturile din imppozit pe salarii şi venit au ajuns la 17,2 mld. lei, în creştere cu 3,4% faţă de primele 9 luni ale anului trecut, în timp ce veniturile din TVA la bugetul de stat au însumat 47,5 mld. lei, în creştere cu 11,9% an/an.
„Era previzibil de la începutul anului să existe acest derapaj. Am spus de mult timp că veniturile sunt supraestimate si cheltuielile sunt subestimate. Daca ne uităm pe dinamică, faţă de ce s-a bugetat, dinamica veniturilor este sub, iar dinamica cheltuielilor este mai mare. Riscul asupra deficitului vine şi de pe venituri, şi de pe cheltuieli”, a mai comentat Dumitru pentru ZF.
Veniturile din accize au urcat cu 8,8% în primele nouă luni ale acestui an şi au ajuns la 22,8 mld. lei, în timp ce contribuţiile de asigurări au însumat 82,9 mld. lei, în creştere cu 15,3% faţă de perioada similară a anului trecut.
Pe partea de cheltuieli, cele de personal au însumat 76 mld. lei (aproape 30% din cheltuielile totale), în creştere cu 20,2% faţă de perioada ianuarie - septembrie 2018. În aceeaşi vreme, cheltuielile cu dobânzile bunurile şi serviciile au ajuns la 35,1 mld. lei, în creştere cu 16,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Statul a cheltuit cu dobânzile 9,7 mld. lei în primele 9 luni din an la un nivel similar cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cheltuielile de capital (investiţii) au însumat în primele 9 luni 14,7 mld. lei, în creştere cu 30,5% faţă de perioada similară a anului trecut.
Pe legea bugetului din 2019 cheltuielile cu investiţiile (cheltuieli de capital plus programele de finanţare europene) sunt estimate la 49,6 mld. lei (4,86% din PIB). Execuţia bugetară arată că aceste cheltuieli au crescut cu 50,5% în primele 9 luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, până la 22,9 mld. lei, ceea ce înseamnă doar 40% din suma programată. Astfel, obiectivul de investiţii de la începutul anului va fi greu de îndeplinit, în condiţiile în care guvernul va reduce pe cât posibil cheltuielile până la sfârşitul anului pentru a reduce deficitul bugetar.