La un an de la ieşirea din programul internaţional de bailout, Portugalia a început să ramburseze anticipat împrumutul luat de la FMI, iar investitorii pare că şi-au recăpătat încrederea în economia portugheză. Sincronizarea este perfectă pentru politicieni, care scot acum la înaintare un întreg arsenal de promisiuni pentru alegerile parlamentare din toamnă, vorbind despre reduceri de taxe şi creşteri de salarii unei populaţii sărăcite de măsurile de austeritate luate în ultimii ani.
„Marea diferenţă dintre acum şi perioada bailout-ului este că astăzi putem să nu fim de acord cu FMI, pentru că ne-am câştigat acest drept“, spunea Maria Luis Albuquerque, ministrul portughez de finanţe, în urma publicării unui raport de către FMI în luna mai, în care instituţia arăta că Portugalia nu a adoptat încă toate reformele necesare creării unei economii competitive.
Afirmaţia lui Albuquerque sugerează că Portugalia, considerată elevul ascultător al Europei, care a urmat întocmai lista de măsuri de austeritate dictată de creditorii externi, nu mai este dispusă să accepte amestecul FMI în politicile economice ale guvernului, scrie The Wall Street Journal.
Semnalul a fost dat de anunţul guvernului conservator de la Lisabona din ianuarie legat de plata anticipată a împrumutului de la FMI. Două luni mai târziu, Portugalia rambursa cu un an mai devreme o tranşă de 6,6 miliarde euro către FMI.
La începutul lui iunie, Albuquerque a spus că guvernul va plăti încă aproximativ 2 miliarde euro către FMI în iunie. Mai importantă decât rambursarea în sine a creditului este recuperarea încrederii investitorilor şi a capacităţii de a ieşi pe pieţele internaţionale pentru a se împrumuta la dobânzi de sub 2%., în condiţiile în care Portugalia a luat bani de la FMI la o dobândă de 4%.
„O reducere cu două procente a dobânzii înseamnă economisirea a jumătate de miliard de euro pe an – deci este o mişcare deşteaptă a guvernului“, spune Joao Duque, profesor universitar la şcoala de Economie şi Management din Lisabona.
Nu doar respectarea măsurilor de austeritate impuse de creditorii internaţionali au contribuit la înfăptuirea „miracolului datoriei portugeze“, ci şi mâna de ajutor pe care Portugalia a primit-o de la BCE odată cu lansarea programului de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale, care a dus la scăderea costurilor de împrumut ale ţării, scrie Deutsche Welle.
Sacrificiile pentru credibilitate
Pe de altă parte, măsurile luate în timpul programului de bailout şi-au pus amprenta pe situaţia economică internă.
Rata şomajului din Portugalia se află încă la un nivel ridicat, de aproape 14 %, peste media UE, tinerii se mută în străinătate în căutarea unui trai mai bun, sistemul public de sănătate de-abia mai supravieţuieşte, iar taxele sunt mai mari decât niciodată.
Pentru a se apropia de ţinta de deficit bugetar de 3% cerută de instituţiile internaţionale, guvernul conservator al lui Pedro Passos Coelho a crescut în două trepte taxa pe valoarea adăugată, de la 19% la 23%, a tăiat cu 5% cele mai mari salarii din sectorul bugetar şi a amânat începerea unor proiecte de infrastructură.
Cu doar câteva luni înainte de alegeri, Partidul Socialist, aflat în opoziţie, a afirmat că întreg programul de bailout a fost o greşeală şi a promis că va tăia taxele şi va readuce salariile din sectorul bugetar la nivelul de dinaintea crizei. Socialiştii sunt în faţa actualului partid de guvernare în sondajele de opinie privind intenţia de vot la alegerile generale din toamnă.
Partidul Socialist Democrat le-a promis alegătorilor un plan asemănător, dar care să fie implementat până în 2019, astfel încât Portugalia să respecte ţinta de deficit cerută de instituţiile europene încă din acest an.