Datoria publică directă a statului, internă şi externă, a ajuns, la un an de la prima etapă a reducerii TVA, la 278 mld. lei (61,7 mld. euro), în creştere cu 20 mld. lei (plus 7,8%), în vreme ce datoria directă şi cea garantată s-a majorat până la 332 de miliarde de lei (73,7 mld. euro), cu un plus de 49 de miliarde de lei.
La 31 mai 2016, datoria publică directă a fost mai mare cu 20 de miliarde de lei (4,4 mld. euro) faţă de cea înregistrată la 31 mai 2015, în vreme ce datoria directă şi garantată a fost mai mare cu 49 de miliarde de lei.
Datoria publică directă rămâne însă sub 40% din PIB, deocamdată. În 2015 deficitul bugetar a fost de 1,4% din PIB (10 mld. lei), dar majorarea lui în 2016 şi în anii ce vin a readus în discuţie problema datoriei suverane ştiut fiind că gravele probleme cu care s-au confruntat în trecutul apropiat economii mult mai puternice decât cea a României au venit chiar din condiţia lor de economii supraîndatorate.
Deocamdată, ca pondere în PIB, datoria publică directă se află la sub 40% din produsul intern brut, România având una dintre cele mai reduse datorii publice din UE. Dar economiştii au susţinut de-a lungul vremii că, fiind încă o economie mică, România nu-şi permite să aibă o datorie de peste 40% din PIB. La sfârşitul lunii mai, datoria publică directă a României era de 38,5% din PIB, faţă de 38,4% din PIB la 31 decembrie 2015. Datoria directă şi garantată se situa la 42,6% din PIB (332 mld. lei). România a avut în 2015 un deficit de 1,4% din PIB (10 mld. lei), dar în 2015 acesta este programat să se dubleze. La un PIB anticipat de 757 mld. lei şi un deficit cash de aproape 3% din produsul intern brut, statul se va îndatora anul acesta cu cel puţin 22 de miliarde de lei (4,8 mld. euro). Anul este salvat de o creştere economică anticipată de peste 4%, ceea ce va face ca îndatorarea, ca pondere în PIB, să rămână în jurul nivelului de 40%. Probleme vor fi dacă în viitor creşterea economică se temperează, dar ritmul îndatorării rămâne constant.
Potrivit ultimului raport de ţară al Comisiei Europene, finanţele publice ale României au fost stabile în 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a creşterii cheltuielilor şi a reducerii TVA şi a altor taxe.
Comisia anticipează că noile reduceri fiscale din 2016 şi 2017, precum şi creşterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul la 3,8 % din PIB până în 2017. Comisia se aşteaptă ca datoria publică să crească la peste 40% din PIB în aceeaşi perioadă.
Pe de altă parte, randamentele obligaţiunilor suverane în cazul României au scăzut în mod constant pe parcursul anilor 2014 – 2016, fiind în medie de 3% la împrumuturile în valută pe zece ani. Ajustarea fiscală din anii de criză a redus cerinţele de finanţare, iar profilul de rambursare viitoare este, în opinia Comisiei Europene, favorabil.
