♦ Investiţiile publice, principalul motor pentru componenta de construcţii inginereşti, unde intră şi infrastructura mare, au crescut cu 350% în primele două luni din an, arată datele Ministersului Finanţelor. Dimpotrivă, INS spune: construcţiile inginereşti au scăzut cu 1%, în vreme ce rezidenţialul s-a prăbuşit, un minus de 41% în primele două luni din an, an/an. Nu a fost niciun cataclism, nu există nicio teamă că economia s-ar prăbuşi şi atunci de unde aceste cifre de la INS? Cine greşeşesc, Finanţele sau INS?
Sectorul de construcţii, pilon principal de creştere economică alături de IT în ultimii ani, a intrat în picaj în primele două luni din 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, volumul de construcţii a scăzut cu 11% în primele două luni din 2024, în antiteză cu creşterile de 15% sau chiar 27%, cât a fost avansul din decembrie 2023.
Economiştii consultaţi de ZF nu sunt lămuriţi de aceste date pentru că sectorul nu arată semne de prăbuşire. Ei sunt de părere că scăderile vor fi compensate în lunile următoare, pentru că sectorul de construcţii are toate premisele să crească şi este posibil ca în ianuarie şi februarie să fi fost o situaţie care să ţină de sezonalitate. Poate, dar lunile de iarnă au fost cele mai calde din toate timpurile, cu temperaturi şi de 17 grade în februarie şi, prin datele cunoscute din trecut, ştim că februarie este cea mai geroasă lună din an. Prin urmare, s-a putut lucra în construcţii în această iarnă.
„Este posibil ca evoluţia să fie sezonieră. Fiind luna de iarnă, ar putea clima să afecteze evoluţia sectorului. Trebuie văzut şi în lunile următoare, ca să ne dăm seama de ce s-a întâmplat. Pe de altă parte, mesajul guvernului a fost că deficitul bugetar este mai mare pentru că s-au băgat bani în investiţii şi acest lucru ar trebui să se vadă în construcţii. Dar iată că INS spune altceva”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
